Instabilitatea politică prelungită și ritmul accelerat de acumulare a datoriei publice generează presiuni semnificative asupra ratingului de țară al României. Eșecul Parlamentului de a aproba Cabinetul condus de Siegfried Mureșan a amplificat îngrijorările investitorilor, într-un moment în care agenția de rating S&P Global urmează să efectueze o reevaluare a situației financiare a țării. Analiza Reuters indică faptul că România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă.
O posibilă convocare a unor alegeri anticipate reprezintă un factor de risc major, deoarece ar putea declanșa o retrogradare la categoria junk. Această evoluție ar avea loc dacă procesul electoral ar pune în pericol implementarea măsurilor de consolidare fiscală necesare. Criza politică, care durează de cinci luni, a contribiuit deja la deprecierea leului până la un minim istoric și la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat pe 10 ani, care au urcat cu aproximativ 0,6-0,8% în ultimele două săptămâni.
Investitorii monitorizează cu atenție posibilitatea ca măsurile de reducere a deficitului bugetar să fie abandonate din cauza instabilității. Respingerea Guvernului Mureșan a readus în discuție scenariul unei majorități parlamentare formate de AUR și PSD, o variantă ce stârnește temeri în rândul piețelor. Agenția S&P Global va revizui calificativul României vineri, în timp ce Moody’s și Fitch sunt programate să efectueze evaluările abia la începutul anului viitor, după ce țara a trecut de testele lor din vară.
Problema datoriei publice este agravată de costurile ridicate ale finanțării, România fiind în topul statelor din UE cu cele mai mari costuri ale datoriei. Dobândile aferente sunt estimate să ajungă la 3% din PIB, o sumă care ar putea depăși deficitul pe care statul și-a propus să îl atingă. Nevoia brută de finanțare a depășit pragul de 10% din PIB, un nivel pe care viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, îl consideră dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc.
În ceea ce privește deficitul, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să îl reducă sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Guvernul urmărește să încheie anul cu un deficit de 6,2% din PIB, după ce acesta a depășit 9% în 2024. Deși deficitul bugetar consolidat a ajuns la 2,89% din PIB la sfârșitul lunii august, progresul este pus sub semnul întrebării de incertitudinile politice. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că procesul de reducere a deficitului nu poate fi întrerupt.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de capacitatea statului de a menține discipline fiscală în contextul volatilității politice. Agențiile de rating precum Fitch au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027 care să prevadă reduceri ale deficitului. O eventuală retrogradare ar putea determina investitorii să vândă obligațiunile românești, ceea ce ar duce la o creștere suplimentară a costurilor de împrumut pentru statul român pe piețele internaționale.