Blocajul politic de cinci luni din România, marcat de eșecul instalării unui nou guvern, intensifică presiunile asupra ratingului de credit al țării. Analiza agenției Reuters indică faptul că această criză se suprapune peste o creștere rapidă a datoriei publice, în contextul în care S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României. Evaluarea este așteptată pentru o țară care se află deja pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având o perspectivă negativă.
Eșecul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament a prelungit criza, afectând direct indicatorii macroeconomici. În ultimele două săptămâni, leul românesc a ajuns la minime record, iar randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an. De asemenea, obligațiunile cu scadențe mai lungi au fost tranzacționate la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, reflectând presiunea asupra datoriei externe.
Analistii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a asigura investitorii și a elimina riscul de retrogradare. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu din patru ca S&P să retrogradeze România. Acesta precizează că o abatere de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului.
Există temeri în rândul investitorilor că o eventuală alianță între AUR și PSD pentru formarea unei noi majorități parlamentare ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului. Măsurile guvernamentale actuale de limitare a împrumuturilor au dus deja la creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Această instabilitate politică este privită cu îngrijorare, deoarece o retrogradare ar putea provoca vânzări forțate de active și extinderea diferențelor de randament ale obligațiunilor.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a crescut de trei ori mai rapid decât în perioada de dinaintea pandemiei. Necesarul brut de finanțare a depășit pragul de 10% din PIB, situându-se dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc.
În cadrul cadrului european, România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB până în anul 2030. Pentru a menține ratingul în categoria investment grade, toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, incluzând noi reduceri ale deficitului. Moody’s și Fitch urmează să efectueze propriile revizuiri ale ratingului de credit al țării la începutul anului viitor.