Blocajul politic de cinci luni din România, intensificat de eșecul în a instala un nou guvern, pune presiune pe ratingul de credit al țării înainte de evaluarea S&P de vineri. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, obținând doar 182 de voturi favorabile, deși erau necesare 233 pentru învestitură. Această criză politică coincide cu o creștere rapidă a datoriei publice, ceea ce îngrijorează investitorii internaționali.
Instabilitatea de la nivelul Parlamentului a afectat direct piețele financiare, ducând leul românesc la minime record. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an. În același timp, obligațiunile cu scadențe mai lungi au fost tranzacționate la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, reflectând îngrijorarea privind datoria externă a României.
Analiza agenției Reuters indică faptul că contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează la unu din patru probabilitatea ca S&P să retrogradeze România. Acesta menționează că o abatere de la consolidarea fiscală sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o astfel de scădere a ratingului.
Situația financiară este agravată de viteza de acumulare a datoriei, care a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit pe care autoritățile încearcă să o atingă.
Măsurile de reducere a deficitului au afectat coaliția de guvernare și au crescut sprijinul pentru opoziția Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Există temeri că o eventuală alianță între AUR și PSD ar putea compromite eforturile de consolidare fiscală. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul reducerii deficitului, indiferent de turbulențele politice actuale.
România se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având o perspectivă negativă la nivelul ratingului de credit. Agențiile de rating au subliniat necesitatea adoptării bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an pentru a stabili noi reduceri ale deficitului. Conform acordurilor cu Bruxelles-ul, țara trebuie să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în anul 2030.