România așteaptă pe 2 octombrie evaluarea agenției S&P Global, un moment critic pentru stabilitatea ratingului de țară. Analistul financiar Radu Georgescu a oferit explicații privind termenul de „Junk”, menționând că acesta reprezintă o categorie de risc pentru capacitatea de plată a datoriilor. În contextul actual, România se află într-o poziție vulnerabilă, fiind la un pas de a fi clasificată oficial în această categorie de rating de risc ridicat.
Radu Georgescu compară clasificarea statelor cu sistemul bancar aplicat persoanelor fizice. În acest model, țările sunt împărțite în funcție de capacitatea de a-și achita datoriile, similar clienților bancabili sau celor care apelează la instituții de creditare nebancară. Analistul subliniază că, în prezent, România se situează în categoria intermediară, însă dobânzile plătite de Guvern sunt deja mai mari decât cele ale unor țări care se află deja în categoria Junk.
O retrogradare oficială către categoria Junk ar putea declanșa un val masiv de vânzări de titluri de stat. Această reacție ar veni din faptul că multe bănci străine au politici de risc care le interzic deținerea de instrumente financiare din categoria Junk. Astfel, o decizie a agențiilor de rating ar putea cauza pierderi financiare uriașe pentru creditorii actuali ai statului român, afectând stabilitatea pieței de capital.
Există două scenarii principale prin care România ar putea intra în această categorie de risc. Prima variantă presupune incapacitatea Guvernului de a mai plăti dobânzile și datoria, ducând la o declarație de insolvență, similar cazului Argentinei. A doua posibilitate, către care pare să se îndrepte țara, este dificultatea de a mai găsi noi creditori dispusă să finanțeze deficitul, într-un context în care investițiile străine au suferit o scădere semnificativă.
Pentru a evita această situație, analistul propune o strategie de protejare a monedei prin dobânzi de referință mai ridicate. Radu Georgescu menționează că țări precum Brazilia și Columbia utilizează dobânzi mai mari pentru a atrage investiții, chiar dacă au o inflație mai mică. În România, faptul că randamentul banilor este inferior inflației determină fuga capitalului, ceea ce duce la prăbușirea investițiilor străine și la turbulențe economice.
Evaluările recente ale agențiilor de rating au oferit semnale mixte pentru economia românească. Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody’s Ratings a reconfirmat ratingul suveran la nivelul „Baa3”, menținând țara în categoria statelor recomandate investițiilor. Această diversitate a evaluărilor subliniază incertitudinea pe care o va clarifica raportul S&P Global de la începutul lunii octombrie.