Sondajele efectuate de Comisia Europeană privind evoluția prețurilor în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) pentru următoarele 12 luni arată o creștere a așteptărilor inflaționiste în perioada iulie-septembrie 2026. Indicatorul de sold conjunctural pentru UE27 a urcat de la 29,2 în iulie la 33,9 în septembrie, în timp ce media pentru grupul țărilor ECE a crescut de la 28,4 la 32,7. Această evoluție reflectă o creștere a neîncrederii consumatorilor privind stabilitatea prețurilor.
În regiunea ECE, cea mai mare parte a acestei creșteri a fost înregistrată în luna august, în timp ce media regională a rămas, în general, stabilă în septembrie. Această redresare a survenit pe fondul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la energie, gaze și petrol. În acest context, România a consemnat majorări ale așteptărilor, alături de Slovenia și Polonia, state unde creșterea a fost cel mai pronunțată.
Cele mai ridicate rate anuale ale inflației în luna septembrie au fost înregistrate în România, cu 6,5%, urmată de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. Comparativ cu luna august 2026, rata anuală a inflației a scăzut într-un singur stat membru, a rămas stabilă în trei și a crescut în douăzeci și trei de țări. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Suedia, la 1,0%, Ungaria și Danemarca, la 2,1%.
Presiunile asupra prețurilor vizează acum o gamă mult mai largă de materii prime, incluzând produsele rafinate din țiței, afectate de atacuri cu rachete și drone asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu și Rusia. În același timp, costurile de transport maritim au atins niveluri record, o presiune care nu era prezentă în 2022. Prețurile energiei au crescut mult mai rapid după conflictul dintre SUA și Iran decât în urma invadării Ucrainei de către Rusia.
Sectorul alimentar se confruntă cu o „furtună perfectă”, pe fondul costurilor ridicate la energie, îngrășăminte și pesticide. Prețul orezului a urcat cu 70%, cel al zahărului cu 42%, iar porumbul, soia și grâul s-au apreciat cu aproximativ 10-20%. Fenomenul El Niño, clasificat drept „foarte puternic”, adaugă o incertitudine suplimentară, existând o probabilitate de 75% ca episodul din perioada octombrie-decembrie să fie cel mai intens din 1950 încoace.
Monitorizarea acestor indicatori este critică pentru bănci centrale, deoarece așteptările inflaționiste ridicate pot intensifica revendicările salariale și pot influența stabilirea prețurilor. În contextul actual, există posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile cu încă 25 de puncte de bază în acest an, ca măsură de combatere a inflației ridicate care persistă în zona euro.