România a ocupat prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere a lucrărilor de construcții în luna august 2026. Conform datelor oficiale publicate marți de Eurostat, țara a înregistrat un avans anual de 39% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această performanță pune România în fața celorlalte state membre, evidențiind un ritm de dezvoltare mult mai accelerat decât cel observat la nivelul întregului bloc european.
Dinamica de pe șantierele românești contrastează puternic cu evoluția medie a Uniunii Europene, unde creșterea s-a plafonat la doar 2,6%. În zona euro, avansul a fost și mai modest, înregistrând o creștere de 1,4%. În topul creșterilor anuale, România este urmată de Ungaria, care a înregistrat un plus de 22%, și de Finlanda, unde activitatea în construcții a avansat cu 12,7% față de anul trecut.
Analiza segmentelor de activitate arată că proiectele de geniu civil și lucrările speciale au susținut sectorul, în ciuda scăderii de 4,1% în segmentul clădirilor rezidențiale și de birouri. Șantierele de geniu civil, care includ rețelele majore de utilități, podurile și autostrăzile, au crescut cu 2,8%, în timp ce lucrările speciale au avansat cu 2,9%. Această structură indică o orientare către proiecte de infrastructură și investiții industriale de amploare.
La nivelul indicatorilor lunari, România a ocupat locul trei în Uniune după Ungaria, cu un plus de 14%, și Germania, cu 9,3%, în luna august 2026 față de iulie 2026. Volumul construcțiilor pe piața internă a crescut cu 7,2% pe seria ajustată. Datele Eurostat sunt confirmate de indicatorii Institutului Național de Statistică, care arată o creștere de 40,5% pe seria brută și de 35,5% pe seria ajustată în funcție de sezonalitate.
Evoluția cumulată din primele opt luni ale anului 2026 confirmă rolul sectorului construcțiilor ca pilon economic, cu o majorare de 15,4% ca serie brută față de perioada similară din anul trecut. Această creștere reflectă eforturile de absorbție a fondurilor europene și execuția proiectelor de infrastructură de transport. În intervalul 1 ianuarie – 31 august 2026, volumul lucrărilor a crescut cu 11,7% ca serie ajustată, consolidând tendința pozitivă raportată de autoritățile naționale.
Performanța acestui sector este strâns legată de capacitatea statului de a implementa proiecte de infrastructură și de a utiliza resursele financiare disponibile. În contextul economic actual, ritmul de execuție al marilor proiecte de transport și de utilități reprezintă un motor esențial pentru creșterea produsului intern brut. Această activitate susținută pe șantiere contribuie direct la dinamica economică generală a țării în raport cu restul Europei.