Balanța de plăți a Uniunii Europene a prezentat în al doilea trimestru al anului 2026 un excedent total de 80,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,6% din PIB. Această valoare indică o scădere față de excedentul de 98 de miliarde de euro raportat în primul trimestru al aceluiași an și față de cele 91,7 miliarde de euro înregistrate în trimestrul al doilea al anului 2025, conform datelor oficiale publicate de Eurostat.
În cadrul acestui raport, România a ocupat poziția cu cel mai mare deficit de cont curent din întreaga Uniune Europeană, înregistrat la nivelul de -7,8 miliarde de euro. Această cifră depășește deficitele raportate de alte state membre semnificative, precum Franța, care a înregistrat o scădere de -6,5 miliarde de euro, Polonia cu -6,2 miliarde de euro și Grecia, care a înregistrat un deficit de -3,8 miliarde de euro în perioada analizată.
Din perspectiva partenerilor comerciali, Uniunea Europeană a menținut un excedent masiv în relația cu Regatul Unit, de 89,8 miliarde de euro, urmat de Elveția, cu 23,9 miliarde de euro, și Canada, cu 12,9 miliarde de euro. Alte excedenturi relevante au fost observate în raport cu Brazilia, Hong Kong, centrele financiare offshore, Rusia, Japonia și India. În schimb, blocul european a înregistrat deficite majore față de China, de -66,6 miliarde de euro, și față de SUA, de -30,3 miliarde de euro.
Analizând distribuția pe state membre, 11 țări au raportat un excedent, în timp ce 16 state au înregistrat deficite în al doilea trimestru al anului 2026. Germania a generat cel mai mare excedent de 45,0 miliarde de euro, fiind urmată de Irlanda, cu 19,7 miliarde de euro, Olanda, cu 16,9 miliarde de euro, Danemarca, cu 13,2 miliarde de euro, Suedia, cu 11,6 miliarde de euro și Spania, care a înregistrat un excedent de 8,7 miliarde de euro.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum contul curent este monitorizată atent de agențiile de rating internaționale. În contextul actual, experții avertizează că stabilitatea ratingului de credit al României va fi supusă unor teste importante în perioada următoare. Revizuirea acestor ratinguri de către agenții specializate reprezintă un moment critic pentru evaluarea reală a rezilienței economiei românești în fața dezechilibrelor comerciale și financiare.