România a ocupat poziția de lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor la energia electrică și la gazele naturale în primul semestru al anului 2026. Conform datelor furnizate de Eurostat, evoluția tarifelor din România a fost contrară tendinței generale observate la nivelul întregii UE. În timp ce prețul mediu al electricității pentru gospodăriile europene a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro/kWh, România a raportat creșteri semnificative față de perioada anului trecut.
În ceea ce privește piața electricității, prețurile exprimate în moneda națională au înregistrat un avans de 51,6% în comparație cu primul semestru din 2025. Aceasta este cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, România fiind urmată de Irlanda, cu o creștere de 19,8%, și de Finlanda, cu 18,4%. La polul opus, cele mai mari scăderi de prețuri au fost observate în Danemarca, unde tarifele au coborât cu 31,7%, și în Luxemburg, unde reducerile au ajuns la 24,1%.
Analiza datelor arată că România deține cele mai mari prețuri la electricitate atunci când acestea sunt ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPS). Indicatorul PPS, care compară costurile ținând cont de nivelul general al prețurilor și de puterea de cumpărare a populației, indică un nivel de 46,9 pentru România la 100 kWh. După țara noastră, Polonia se situează cu 41,1 PPS, iar Cehia cu 34,3 PPS, în timp ce Malta a înregistrat cea mai mică valoare, de 13,8 PPS.
O tendință similară de creștere a costurilor a fost observată și pe segmentul gazelor naturale în primul semestru al anului 2026. România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din Uniune, cu un avans de 9,3%, în condițiile în care prețul mediu european pentru gaze a scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului trecut. Alte state care au raportat majorări sunt Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu o creștere de 6,6%.
Deși prețurile la gaze au crescut în România, nivelul tarifelor rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană la nivel nominal, cu un preț de 0,06 euro/kWh. Doar Ungaria, cu 0,03 euro/kWh, și Croația, cu 0,05 euro/kWh, au avut tarife mai reduse pentru populație. Suedia a înregistrat cele mai mari prețuri nominale la gaze, cu o valoare de 0,22 euro/kWh, în timp ce Bulgaria a consemnat cea mai mare scădere, de 14,5%.
Monitorizarea indicatorilor economici precum prețurile la energie este esențială pentru înțelegerea dinamicii piețelor din Uniunea Europeană. Evoluțiile tarifare reflectă disparitățile dintre statele membre, influențate de factori regionali și de nivelul de putere de cumpărare al populației. Datele Eurostat oferă o imagine clară asupra modului în care inflația energetică afectează gospodăriile din diferite zone geografice ale continentului, evidențiind diferențele dintre statele cu prețuri scăzute și cele cu creșteri accelerate.