România a raportat cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor la energia pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană în primul semestru al anului 2026. Conform datelor publicate de Eurostat la 30 octombrie, electricitatea s-a scumpit cu 51,6%, în timp ce prețul gazelor naturale a crescut cu 9,3%. Aceste cifre reprezintă cele mai mari variații anuale înregistrate în rândul țărilor europene cu date disponibile, fiind calculate în moneda națională față de aceeași perioadă a anului 2025.
În ceea ce privește electricitatea, România a ocupat și poziția cu cel mai ridicat preț ajustat la puterea de cumpărare, atingând un indicator de 46,9 PPS pentru 100 kWh. Această valoare statistică pune țara înaintea Poloniei, care a înregistrat 41,1 PPS, și a Cehiei, cu 34,3 PPS. După România, următoarele creșteri anuale la electricitate au fost observate în Irlanda, cu 19,8%, și în Finlanda, cu 18,4%, în timp ce Danemarca a înregistrat o scădere de 31,7%.
Segmentul gazelor naturale a arătat o evoluție similară în topul creșterilor, România fiind urmată de Croația, cu o creștere de 8,9%, și de Slovacia, cu 6,6%. Totuși, în ciuda acestei creșteri, prețul nominal pentru gaze în România a rămas de aproximativ 0,06 euro/kWh, situându-se printre cele mai mici valori din Uniunea Europeană. În comparație, media UE pentru gaze a coborât la aproximativ 0,11 euro/kWh, reprezentând o scădere de 10,2% față de semestrul al doilea din 2025.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2% față de perioada precedentă, ajungând la aproximativ 0,28 euro/kWh. Deși media europeană a înregistrat o scădere, nivelurile de preț rămân peste valorile de dinaintea crizei energetice din 2022. Totodată, ponderea taxelor și a prelevărilor în factura finală a consumatorilor europeni a suferit o ușoară reducere, coborând de la 28,9% la 28,4%, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5 puncte procentuale.
Analiza prețurilor la unitatea de energie pentru perioada ianuarie–iunie 2026 nu include facturile totale ale gospodăriilor sau tarifele aplicate în prezent. Datele Eurostat nu măsoară prețurile angro sau costurile companiilor, ci se concentrează strict pe unitatea de energie consumată de familii. De asemenea, statisticile nu atribuie aceste creșteri unor factori specifici și nu includ modificările tarifare care au intervenut după încheierea semestrului de referință.
Evoluția costurilor la energie rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru autoritățile naționale, în contextul scenariilor prezentate de Ministerul Energiei privind viitorul prețurilor. Această situație intervine într-un cadru în care infrastructura energetică este în proces de modernizare, de exemplu prin proiectul centralei de la Iernut, care ar urma să intre în operare comercială până la sfârșitul primului semestru din 2027.