România a raportat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energia electrică și la gazele livrate gospodăriilor în primul semestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Conform datelor Eurostat, prețurile la electricitate în țara noastră au crescut cu 51,6%, în timp ce la nivelul gazelor s-a înregistrat o majorare de 9,3%. Această evoluție contrastează puternic cu tendința generală din Uniunea Europeană, unde prețurile medii au înregistrat scăderi în primele luni ale anului.
În ceea ce privește energia electrică, prețurile medii pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au scăzut cu 2,2%, ajungând la un nivel de 0,28 euro pe kWh, față de 0,29 euro pe kWh în a doua jumătate a anului 2025. Totuși, Eurostat subliniază că aceste valori rămân mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022. În contextul parității puterii de cumpărare standard (PPS), România a avut cele mai ridicate prețuri la electricitate, cu 46,9 la 100 kWh, fiind urmată de Polonia cu 41,1 și Cehia cu 34,3.
Segmentul gazelor naturale prezintă o dinamica similară pentru România, fiind țara cu cea mai mare creștere de prețuri de 9,3%, după Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%). La nivel european, prețurile medii la gaze pentru gospodării au scăzut la 0,11 euro pe kWh în prima jumătate a anului 2026, reprezentând o reducere de 10,2% față de semestrul al doilea al anului 2025. Aceasta este cea mai scăzută medie de preț la gaze în UE de la primul semestru al anului 2022 încoace.
Analizând prețurile la gaze în funcție de paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), Suedia a raportat cele mai mari costuri, cu 17,7 la 100 kWh, urmată de Portugalia cu 15,0 și Țările de Jos cu 13,8. În schimb, cele mai mici prețuri la gaze au fost observate în Ungaria, cu un indicator de 4,3, urmată de Luxemburg cu 6,6 și Croația cu 6,8. România și Slovacia s-au situat la capătul de jos al clasamentului în ceea ce privește prețul mediu de 0,06 euro pe kWh.
În ceea ce privește structura facturilor de energie, ponderea taxelor și impozitelor a cunoscut o ușoară diminuare în prima jumătate a anului 2026. Această componentă a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, ajungând la 28,4% din factura finală, de la nivelul de 28,9% înregistrat în a doua jumătate a anului 2025. La nivelul Uniunii Europene, unele țări au raportat prețuri foarte ridicate, precum Irlanda cu 0,39 euro pe kWh la electricitate, în timp ce alte națiuni, precum Ungaria, Bulgaria sau Malta, au avut prețuri semnificativ mai mici.
Evoluția prețurilor la energie în Uniunea Europeană rămâne un indicator critic pentru stabilitatea economică a statelor membre, influențând direct puterea de cumpărare a consumatorilor finali. Deși media europeană indică o stabilizare sau o scădere ușoară a costurilor după perioadele de volatilitate extremă, disparitățile regionale rămân marcate. Diferențele dintre prețurile din România și cele din țări precum Ungaria sau Malta evidențiază variații semnificative în costul energiei pentru gospodării.