România a realizat o scădere importantă a deficitului bugetar în anul 2025, înregistrând o reducere de 1,4 puncte procentuale. Conform datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie și prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. Această evoluție poziționează țara alături de Malta ca fiind unul dintre statele europene cu cea mai amplă reducere a deficitului în acest exercițiu financiar.
În ciuda scăderii, România menține cel mai ridicat nivel de deficit dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Valoarea de 7,8% din PIB este semnificativ mai mare decât media europeană, care s-a situat la 3,1%. După România, următoarele state cu deficite cele mai mari sunt Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, un număr de 11 state membre au raportat deficite de cel puțin 3% din PIB.
Ajustarea fiscală a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare, care au trecut de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Ministerul Finanțelor atribuie această evoluție măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a anului trecut și îmbunătățirii colectării. Totodată, s-a observat o temperarea cheltuielilor publice de funcționare, în timp ce investițiile finanțate prin PNRR și fonduri europene au fost protejate în procesul de ajustare.
Reducerea deficitului nu a oprit însă creșterea datoriei publice, care a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, față de 48,3% în 2022. Costul finanțării a crescut, cheltuielile cu dobânzile însumând 29,4 miliarde de lei în primul semestru al anului 2026. Această sumă este cu 4,1 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv din anul 2020.
Pentru anul 2026, agențiile de rating oferă prognoze diferite privind reducerea deficitului. Moody’s estimează o valoare de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch anticipează 5,9%, iar S&P prognozează 6,25%. Cele două prime estimate sunt sub obiectivul de 6% din PIB menționat de minister pentru metodologia europeană ESA 2010. Pe de altă parte, execuția bugetară calculată după metodologia națională cash a indicat un deficit de 3,82% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026.
Monitorizarea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea macroeconomică, având în vedere presiunea pe datoria publică. În contextul actual, experții subliniază necesitatea gestionării riguroase a plăților pentru a evita creșterea excesivă a costurilor de finanțare. Menținerea indicatorilor sub pragurile critice este vitală pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv și pentru asigurarea capacității de investiții a statului în proiecte de infrastructură și dezvoltare.