România ar putea păstra ratingul suveran BBB- acordat de agenția Standard & Poor’s (S&P), însă cu o perspectivă negativă, conform evaluării așteptate vineri. Această estimare este oferită de Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), într-un context marcat de incertitudine politică și de eforturile de reducere a deficitului bugetar. Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o eventuală retrogradare ar scoate țara din această categorie.
Flavius Valentin Jakubowicz susține că scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, deoarece fundamentele actuale nu justifică o retrogradare. Conform expertului, datele de execuție bugetară indică faptul că procesul de ajustare fiscală a continuat chiar și în perioada interimului Guvernului. Totuși, președintele AAFBR avertizează că această menținere nu trebuie interpretată ca o confirmare a faptului că problemele finanțelor publice au fost rezolvate, ci ca un credit de încredere pe termen scurt.
Perspectiva negativă menționată de S&P funcționează ca o avertizare explicită privind riscurile existente pentru România. Flavius Valentin Jakubowicz subliniază că testul real pentru stabilitatea economică nu va fi deficitul din anul 2026, ci bugetul pentru anul 2027. Pentru a livra un proiect de buget credibil și pentru a continua măsurile de consolidare fiscală, România are nevoie de un Guvern cu puteri depline, capacitate fără căreia nu se pot implementa rectificările necesare agențiilor de rating.
Impactul unei eventuale scăderi a ratingului este semnificativ, deoarece acesta indică nivelul riscului perceput atunci când statul se împrumută. O retrogradare sub pragul de „investment grade” ar crește costurile de împrumut pentru stat, influențând direct și costurile de finanțare pentru companii și alte entități economice. În prezent, costul crizei politice este deja vizibil pe piețele financiare, prin deprecierea leului și prin randamentele titlurilor de stat pe 10 ani, care au depășit pragul de 7,5%.
În ceea ce privește politicile monetare, Flavius Valentin Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să mențină dobânda-cheie la 6,50% în luna octombrie. Această decizie ar putea fi influențată de riscurile asociate ratingului și de situația cursului de schimb al leului. Dacă ratingul va fi menținut, piețele ar putea experimenta o detensionare parțială după evenimentele din 1 și 2 octombrie, fără a reveni însă neapărat la nivelurile de stabilitate de anterior.
Evoluția consolidării bugetare rămâne un subiect critic pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Deși ajustarea fiscală pentru anul 2026 a depășit anumite așteptări, incertitudinea politică actuală pune o presiune constantă pe continuarea procesului de consolidare. Obiectivul principal al autorităților rămâne elaborarea unui buget credibil pentru anul 2027, element esențial pentru a asigura încrederea agențiilor de rating internaționale și a menține costurile de finanțare sub control.