România se confruntă cu o presiune inflaționistă ridicată, rămânând țara cu cea mai mare rată de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a crescut la 6,61% în septembrie 2026, de la nivelul de 6,17% înregistrat în luna august. Această evoluție reflectă o tendință de creștere a costurilor de viață, afectând în mod direct capacitatea de consum a populației române.
Analiza indicatorilor economici relevă faptul că cele mai mari creșteri de prețuri au fost observate în sectorul serviciilor, unde inflația a avansat cu 11,12%. În ceea ce privește mărfurile, produsele nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce categoria alimentară a înregistrat o creștere de 3%. Diferența dintre datele INS și cele publicate de Eurostat, care indică o inflație de 6,5% pentru România, provine din metodologiile de calcul utilizate pentru indicele național față de indicele armonizat.
Economistul Costin Ciora explică faptul că România a suferit două șocuri majore care au accelerat inflația față de alte state europene. Primul eveniment a fost liberalizarea pieței energiei electrice, survenită în iulie 2025, care a provocat creșteri masive ale facturilor. Al doilea factor a fost introducerea unor măsuri fiscale, precum majorarea TVA-ului și a accizelor, adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce a dus la o suprapunere a presiunilor asupra prețurilor.
Factorii externi contribuie, de asemenea, la menținerea prețurilor la niveluri ridicate, în special prin intermediul costurilor de transport și aprovizionare. Conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina au generat volatilitate pe piața combustibililor, afectând direct prețurile la benzină și motorină. De asemenea, problemele de producție cauzate de secetă au influențat prețurile unor produse specifice, precum cafeaua, evidențiind modul în care șocurile de ofertă se transmit către consumatorul final.
Impactul asupra veniturilor este marcat de discrepanța dintre creșterea salarială nominală și rata inflației, ceea ce reduce puterea de cumpărare reală. Deși salariile au crescut, dacă ritmul majorărilor este inferior celui inflației, cetățenii pot achiziționa mai puține bunuri. Datele INS pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că venitul mediu al unei gospodării a fost de 10.204 lei, însă cheltuielile au reprezentat 84,8% din aceste venituri, punând o presiune constantă pe economiile familiilor.
Instabilitatea politică internă adaugă un strat suplimentar de risc pentru economia națională, influențând cursul valutar și încrederea investitorilor. În perioadele de incertitudine, deprecierea leului poate crește costul importurilor, alimentând în continuare inflația. Pe lângă aceste riscuri, contextul economic este marcat de o perioadă de scădere a consumului, conform estimărilor recente ale Băncii Mondiale, care indică o contracție a economiei românești pentru anul 2026.