România a înregistrat în anul 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care lucrează part-time din cauza imposibilității de a găsi un post cu normă întreagă. Conform datelor din seria Eurostat pentru grupa de vârstă 15–64 de ani, valoarea indicatorului a ajuns la 62,3%. Această statistică a fost prezentată în mesajele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), care au fost aprobate de miniștrii europeni la Luxemburg, la data de 19 octombrie 2026.
Cifra de 62,3% reprezintă procentul persoanelor care lucrează deja cu timp parțial și care au declarat că programul redus este impus de lipsa ofertelor cu normă întreagă. Această valoare este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care s-a situat la 17,8% în 2025. Pentru comparație, în Țările de Jos s-a înregistrat cea mai mică pondere din blocul european, cu un nivel de 2,2%. Media UE a cunoscut o ușoară scădere, de la 18,3% în 2024 la 17,8% în 2025.
Indicatorul măsoară motivul principal declarat de respondenți în cadrul Anchetei europene asupra forței de muncă. Lucrul part-time nu este întotdeauna involuntar, deoarece poate fi o alegere personală pentru studii, probleme de sănătate sau îngrijirea altor persoane. Totuși, în cazul României, majoritatea celor din acest grup nu au ales programul redus, ci au fost nevoiți să îl accepte. Este important de subliniat că acest procent nu descrie întreaga populație ocupată, ci doar segmentul care lucrează deja cu timp parțial.
Raportul EMCO evidențiază și alte dificultăți ale pieței de muncă din România, inclusiv rata de ocupare a grupului de vârstă 20–64 de ani. Această rată a fost de 69% în 2025, în condițiile în care media europeană a fost de 76,1%. De asemenea, România deține cea mai mare pondere de tineri de 15–29 de ani care nu lucrează și nu urmează nicio formare sau educație, indicatorul NEET fiind de 19,2%, față de media UE de 11%.
Pentru a combate aceste tendințe, EMCO recomandă implementarea unor servicii de ocupare eficiente și a unor programe de formare pentru facilitarea trecerii către locuri de muncă mai bune. Documentul menționează și necesitatea unor stimulente pentru angajatori, astfel încât aceștia să ofere locuri de muncă permanente cu normă întreagă. Totuși, aprobarea acestor mesaje de către Consiliu nu implică transformarea automată a contractelor part-time în contracte cu normă întreagă sau crearea unor noi scheme de finanțare.
Monitorizarea calității muncii rămâne un obiectiv central pentru evaluările viitoare ale Uniunii Europene. În cadrul cadrului actualizat pentru 2026, se vor utiliza indicatori suplimentari care completează analiza numărului de persoane ocupate. Aceștia vor viza aspecte precum stabilitatea locului de muncă, nivelul veniturilor, competențele deținute, timpul de lucru, egalitatea și securitatea la locul de muncă, oferind o imagine mai clară asupra realităților economice din fiecare stat membru.