România deține cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Conform datelor furnizate de Eurostat în mai 2026, indicatorul NEET vizează 19,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la nivelul de 11%, evidențiind o disparitate majoră față de alte state membre.
Statistica Eurostat arată că cele mai mici ponderi ale tinerilor aflați în această situație au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 5,3%, Suedia, cu 5,9%, și Slovenia, cu 7,6%. La polul opus, România ocupă primul loc cu 19,2%, fiind urmată de Bulgaria, care are 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. Termenul NEET reprezintă persoanele care nu sunt angajate, nu sunt în proces de educație sau nu urmează cursuri de pregătire, incluzând și pe cei care își caută activ un loc de muncă.
În cadrul discuțiilor publice, mulți observatori notează o tendință în care tinerii își doresc să devină antreprenori înainte de a intra pe piața muncii. Există o reticență față de ideea de angajare, mulți adolescenți exprimându-și dorința de a avea propria afacere în loc de un job obișnuit. Această mentalitate este alimentată și de discursurile de pe rețelele sociale, precum TikTok, unde vedetele online promovează ideea de patronat ca alternativă la statutul de angajat.
Totuși, dorința de a începe un business se lovește adesea de lipsa capitalului necesar pentru investiții. Criticii subliniază că majoritatea tinerilor nu au resurse financiare sau moșteniri care să le permită să pornească o afacere fără ajutorul părinților. În absența acestor fonduri, mulți dintre cei care visează antreprenoriatul vor ajunge, în final, să lucreze în magazine de haine sau în sectorul fast-food, revenind la statutul de angajați.
Un alt factor care influențează alegerea tinerilor este nivelul scăzut al salariilor raportat la costul vieții. Unii români au semnalat că un venit net de 2.800 de lei este insuficient pentru a acoperi cheltuieli precum chiria, care poate ajunge la 2.000 de lei. Această situație creează un cost de oportunitate, unde tinerii preferă să nu se angajeze pentru a încerca alte căi, considerând că un salariu minim nu oferă stabilitate financiară.
Problema tinerilor NEET este o temă recurentă în analiza indicatorilor sociali și economici europeni. În contextul european, monitorizarea acestui segment de populație este esențială pentru înțelegerea ratei de ocupare și a eficienței sistemelor de educație. Datele Eurostat oferă o imagine clară asupra fragmentării pieței muncii și a provocărilor de integrare economică pe care le înfruntă statele membre, inclusiv România, în perioada actuală.