România a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul energiei electrice pentru consumatorii casnici, atunci când acesta este raportat la puterea de cumpărare, în prima jumătate a anului 2026. Conform datelor oficiale publicate vineri, 30 octombrie, de Eurostat, românii au achitat echivalentul a 46,9 standarde ale puterii de cumpărare (SPC) pentru un consum de 100 kWh. Această poziție indică un efort financiar semnificativ pentru gospodăriile din țară.
Cea mai mare creștere de preț înregistrată în Uniunea Europeană a avut loc chiar în România, cu o majorare de 51,6% față de prima jumătate a anului 2025. Această evoluție este mult peste ratele de creștere din alte state membre, cum ar fi Irlanda, unde creșterile au fost de 19,8%, sau Finlanda, cu 18,4%. În contrast, în alte țări europene, prețurile au înregistrat scăderi marcante, de exemplu în Danemarca, cu 31,7%, sau în Luxemburg, cu 24,1%.
Factorul principal care a determinat această creștere majoră a costurilor este încheierea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici, proces care a avut loc la 1 iulie 2025. După această dată, prețurile au încetat să mai fie reglementate, consumatorii plății de conform contractelor încheiate cu furnizorii de energie. Pentru a atenua impactul asupra persoanelor vulnerabile, statul a implementat acordarea unor vouchere de 50 de lei pentru plata facturilor, în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.
Indicatorul de putere de cumpărare (SPC) este utilizat de Eurostat pentru a permite comparația prețurilor între statele membre, ținând cont de diferențele de venituri și nivelul general al prețurilor. Deși în euro prețul din România a fost apropiat de media europeană, impactul real este mai mare din cauza veniturilor mai mici. În comparație, Polonia a ocupat locul al doilea cu 41,1 SPC, urmată de Cehia cu 34,3 SPC, în timp ce Malta a înregistrat cele mai mici costuri, la 13,8 SPC.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al energiei electrice pentru populație a cunoscut o scădere ușoară de 2,2%, ajungând la 0,28 euro/kWh în prima jumătate a anului 2026. Această valoare este comparată cu media de 0,29 euro/kWh înregistrată în a doua jumătate a anului 2025. Eurostat subliniază însă că, în ciuda acestei ușoare scăderi, prețurile rămân mult peste nivelurile de dinaintea crizei energetice care a început în anul 2022.
Contextul pieței de energie din România este marcat de măsuri legislative care vizează stabilitatea sistemului. Guvernul a prelungit aplicarea unor prevederi care permit Transelectrica să ia măsuri excepționale pe piața de energie. Această decizie intervine într-un moment în care prețurile la energie rămân un subiect sensibil pentru consumatori, chiar dacă anumite alte costuri, precum acciza la motorină, au beneficiat de prelungiri ale reducerilor fiscale.