România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere a chiriilor, conform datelor furnizate de Eurostat. Între trimestrele secunde ale anilor 2025 și 2026, prețurile locuințelor închiriate din România au înregistrat un avans de 43,5%, depășind semnificativ media europeană a indicatorului, care s-a situat la 3%. Această evoluție plasează țara într-o poziție de vârf în raport cu majoritatea statelor membre.
Croația urmează imediat după România în acest clasament, raportând o majorare a chiriilor de 40,1% pentru aceeași perioadă de analiză. În acest context, Slovenia ocupă locul al treilea, cu o creștere de 10%, în timp ce în Finlanda nivelul chiriilor a rămas neschimbat. Diferențele de performanță sunt marcante față de marile economii europene, unde majorările au fost mult mai modeste, precum în Germania, Franța sau Spania.
Autoritățile române au argumentat că principalul factor pentru aceste creșteri neobișnuite este majorarea chiriilor administrate pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului. Totuși, Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, contestă această explicație, subliniind că locuințele publice reprezintă o proporție redusă din fondul locativ total. Aceasta sugerează că, chiar și o creștere triplă a tarifelor pentru aceste proprietăți ar influența limitat media generală a pieței.
O altă ipoteză privind scumpirea accelerată vizează includerea pe piață a unor imobile noi sau complet renovate, pentru care proprietarii solicită sume mult mai mari. Această dinamică ar putea explica nivelul ridicat al creșterilor chiar și după ajustarea cu inflația, care în România a fost de 9,5%. Cercetarea indică faptul că segmentul informal și metodologia Eurostat pot contribui la această imagine a unei creșteri reale de peste 30%.
În Croația, profesorul Gojko Bezovan de la Universitatea din Zagreb a observat că piața imobiliară este influențată de transformarea proprietăților rezidențiale în instrumente de investiții. Multe locuințe sunt achiziționate pentru turiști, ceea ce lasă proprietăți neocupate de rezidenți permanenți. În România, presiunea pe piața locativă este alimentată și de faptul că mulți potențiali cumpărători, afectați de creșterea costurilor împrumuturilor după 2022, au rămas dependenți de închirieri.
Evoluția prețurilor la locuințe reflectă un dezechilibru persistent între cererea de cazare și oferta limitată de unități locative. În contextul economic actual, fondurile de investiții și companiile de private equity tratează tot mai des proprietățile rezidențiale ca pe simple active financiare. Această orientare către profit maxim de către investitori contribuie la menținerea presiunii asupra prețurilor în principalele orașe europene, afectând accesibilitatea locuințelor pentru populația generală.