România se poziționează ca fiind cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește costul alimentelor, depășind în acest sens și Bulgaria, unde prețurile sunt mai ridicate. Conform unui studiu Euronews Business, prețurile din Bulgaria sunt mai mici decât în Albania, însă rămân superioare celor din România. Analiza evidențiază discrepanțe majore între statele membre, unde prețul unor produse de bază, precum pâinea, poate varia de peste trei ori între diferite țări europice.
În Bulgaria, situația prețurilor este influențată de adaosurile comerciale aplicate de lanțurile de retail, care pot ajunge până la 135%. Maia Manolova, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, a semnalat un paradox în care anumite produse sunt mai scumpe la Sofia decât la Berlin. Această evoluție este cauzată de marjele mari aplicate de comercianți la produse precum laptele, brânza, cașcavalul sau untul din lapte de vacă, deși produsele de la sursă sunt vândute la prețuri mult mai mici.
La nivel european, datele de la Numbeo pentru mijlocul anului 2026 indică un indice al prețurilor alimentelor care variază semnificativ, de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția. România înregistrează un indice de 66,7, ceea ce înseamnă că prețurile sunt cu 33,3% sub media Uniunii Europene. În contrast, Elveția depășește media UE cu 89,2%, iar în rândul celor mai scumpe economii se numără Islanda, Norvegia, Luxemburg și Danemarca, toate având indici peste media europeană.
Analiza economiștilor subliniază că prețurile mici nu garantează întotdeauna o accesibilitate sporită pentru populație. Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, explică faptul că prețul din magazin include costuri precum salariile, energia, chiria și transportul, care sunt mult mai mari în țările bogate. De asemenea, Jeremias Mate Balogh de la Universitatea Corvinus menționează că alimentele pot fi mai ieftine în termeni absoluți, dar mai puțin accesibile în raport cu venitul net al oamenilor după impozitare.
Impactul asupra bugetelor de familie este semnificativ, în special în regiunea de Est și Balcani. În România, unde alimentele sunt mai ieftine, gospodăriile alocă 23,1% din bugetul lor pentru alimente și băuturi nealcoolice, un procent similar cu cel din Bulgaria, care depășește 20%. Diferențele de preț sunt determinate de o combinație de factori, inclusiv salariile, costurile terenurilor, forța de muncă, structura pieței de retail, impozitarea, cursurile de schimb valutar și costurile logistice.
În contextul economic actual, monitorizarea indicatorilor de consum și a inflației este esențială pentru evaluarea puterii de cumpărare. În Europa, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă în medie 13,6% din cheltuielile gospodăriilor din Uniunea Europeană, în timp ce locuințele și utilitățile ocupă o parte mult mai mare, de 23,6%, din bugetul total al familiilor europene.