România este implicată într-un proces de ajustare fiscală de o amploare majoră, fiind considerată cea mai ambițioasă din regiunea Europa și Asia Centrală, conform unui raport al Băncii Mondiale. Planul de consolidare vizează reducerea deficitului bugetar cu aproape două puncte procentuale, urmând ca acesta să ajungă la nivelul de 6% din PIB în anul 2026. Această strategie se bazează pe implementarea unor măsuri specifice privind veniturile statului și pe un control mult mai strict asupra cheltuielilor curente.
În ciuda acestor măsuri de constrângere fiscală, nivelul investițiilor publice rămâne unul ridicat, fiind estimat la aproximativ 8% din PIB. Un componentă crucială a acestui efort de investiții este reprezentată de fondurile europene, care finanțează peste 70% din totalul cheltuielilor de investiții ale țării. Această structură de finanțare susține tranziția către un model de creștere bazat pe investiții, deși consolidarea fiscală va continua să exercite presiune asupra cererii interne.
Perspectivele de creștere economică indică o perioadă de volatilitate, cu o probabilă contractare a economiei de 0,5% în cursul acestui an. Această scădere reflectă impactul consolidării fiscale și costurile ridicate ale energiei, însă se estimează o redresare a veniturilor reale și o încetinire a inflației. În consecință, economia ar putea reveni la o creștere de aproximativ 1,9% în perioada 2027-2028, după declinul прогнозиран pentru anul 2026.
Din punct de vedere regional, România se evidențiază printr-o traiectorie diferită față de alte economii din Europa Centrală. În anul 2026, România ar putea fi singura țară care va înregistra o scădere a economiei, cu un minus de 0,5%, în timp ce Bulgaria, Croația și Polonia ar raporta creșteri de 2,6%, 2,2% și 3,6%, respectiv. Totuși, pe termen lung, prognozele indică o creștere de 1,7% pentru anul 2027 și de 2% pentru anul 2028.
Vulnerabilitatea economică a țării este marcată de concentrarea exporturilor în sectorul auto, care reprezintă 17% din exporturile de mărfuri. Automobilele constituie mai mult de jumătate din totalul exporturilor auto, făcând economia expusă la evoluțiile pieței europene de automobile. Pe partea de oportunități, proiectul Neptun Deep de patru miliarde de euro reprezintă un pilon major, cu producția de gaze fiind anticipată pentru anul 2027.
Contextul macroeconomic regional este marcat de o încetinire a ritmului de creștere în Europa și Asia Centrală, de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. Această evoluție apare într-un moment în care prețurile la energie rămân ridicate și incertitudinile globale persistă, influențând direct costurile de împrumut ale statelor din regiune și percepția piețelor financiare față de sustenabilitatea fiscală.