România a înregistrat o scădere mai accentuată a indicatorului de inegalitate a veniturilor în comparație cu media Uniunii Europene, conform datelor Eurostat publicate vineri, 23 octombrie. Coeficientul Gini pentru România a coborât de la 28,0 la 27,3 puncte, în timp ce la nivelul întregii UE, acest indicator a scăzut de la 29,4 la 29,2 puncte. Această evoluție indică o distribuție a veniturilor disponibile în rândul populației române care este ceva mai puțin inegală decât în restul blocului european.
Deși scăderea indicatorului în România a fost de 0,7 puncte, acesta nu reflectă nivelul absolut al veniturilor sau o îmbunătățire a prosperității. România se poziționează acum cu 1,9 puncte sub media europeană, însă acest lucru nu înseamnă că nivelul de trai este mai ridicat decât în statele cu inegalități mai mari. Coeficientul Gini măsoară doar modul în care resursele sunt distribuite în interiorul unei țări, fără a indica valoarea veniturilor exprimate în euro sau dacă persoanele cu cele mai mici câștiguri au beneficiat de o situație economică mai bună.
Clasamentul european evidențiază disparități semnificative între statele membre, Bulgaria deținând cea mai mare valoare a coeficientului Gini, de 37,7 puncte. Aceasta este urmată de Letonia, cu 35,6 puncte, și Lituania, cu 35,5 puncte. La polul opus se află Slovacia, care înregistrează un coeficient de 23,0 puncte, fiind urmată de Belgia, cu 23,4 puncte, și Cehia, cu 24,0 puncte. Diferența dintre Bulgaria și Slovacia este de 14,7 puncte, o valoare care exprimă distanța dintre indicii de inegalitate, nu un decalaj de venituri în bani.
Calculul coeficientului Gini se bazează pe venitul disponibil al gospodăriilor, după deducerea impozitelor și a transferurilor sociale. Indicatorul variază de la zero, care reprezintă o distribuție perfect egală, până la 100, care indică o inegalitate maximă. Transferurile sociale și sistemul fiscal au rolul de a redistribui resursele către gospodăriile cu venituri mici. Pentru anul statistic 2025, coeficientul Gini la nivelul UE era de 34,1 puncte înainte de transferurile sociale și de 29,2 puncte după includerea acestora, ilustrând efectul redistributiv de 4,9 puncte.
Datele publicate de Eurostat provin din ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață, cunoscută sub acronimul EU-SILC. Este important de menționat că datele pentru anul 2025 se referă la veniturile obținute în perioada 2024, ceea ce înseamnă că acestea nu descriu situația economică în timp real. Scăderea indicatorului în România reflectă schimbarea distribuției veniturilor între cele două perioade de referință, dar nu oferă o imagine completă asupra puterii de cumpărare sau a riscului de sărăcie.
Analiza indicatorilor economici de distribuție a veniturilor este esențială pentru înțelegerea dinamicii sociale, însă acestea trebuie corelate cu datele despre veniturile reale și deprivarea materială. În contextul european, evoluția acestor indicatori poate fi influențată de factori precum inflația, modificările fiscale și evoluția salariilor. Pentru o evaluare completă a nivelului de trai, statisticienii recomandă utilizarea indicatorilor de venituri efective alături de coeficientul Gini, pentru a evita interpretările eronate privind prosperitatea generală a unei țări.