România se poziționează la capătul opus al clasamentului european privind creșterea productivității, fiind singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat o scădere simultană a ambelor indicatori cheie în T2. Conform datelor Eurostat, productivitatea pe salariat a scăzut cu 0,8%, iar cea pe oră lucrată a diminuat cu 1,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție contrastează puternic cu media Uniunii Europene, care a marcat o creștere de 0,9% pentru productivitatea pe persoană și de 0,8% pentru cea pe oră.
Analiza indicatorilor relevă faptul că România se numără printre puținele state membre cu o scădere a productivității muncii, ocupând locul al doilea după Irlanda la capitolul productivitate pe lucrător. În timp ce media UE arată un trend de creștere în prima jumătate a anului, marcând o revenire, România a înregistrat cele mai mari scăderi la indicatorul raportat la oră. În primul trimestru al anului, situația era diferită, când productivitatea muncii a avansat cu 0,4% atât pe baza numărului de persoane, cât și pe baza orelor lucrate.
Factorii care împiedică menținerea productivității în România includ scăderea numărului de angajați, încetinirea ritmului de creștere a câștigurilor salariale, scăderea industriei și prețurile la energie. În iulie 2026, producția industrială a României a fost cu –6,3% sub nivelul de anul trecut, reprezentând a treia cea mai mare scădere din UE, după Bulgaria și Belgia. Această contracție este determinată în principal de performanța negativă a sectorului de prelucrare, care se confruntă cu o perioadă de recesiune sau stagnare de aproape doi ani.
În ceea ce privește restul Europei, Cehia a înregistrat și ea o scădere a productivității pe oră, deoarece numărul orelor lucrate a crescut mai rapid decât PIB-ul. Pe de altă parte, Slovenia conduce topul european, cu o creștere a productivității pe angajat de 4,5% și pe oră de 5,8% în T2 2026. Performanța slovenă este susținută de un PIB real în creștere de 5,0% la an, în condițiile unei ocupări a forței de muncă aproape stagnante, cu o creștere de doar 0,3%.
Situația economică din regiunea Europei Centrale este influențată de dependența de industria auto germană, un aspect care afectează atât Cehia, cât și România. În Cehia, productivitatea scăzută, combinată cu o creștere salarială solidă, generează presiuni inflaționiste persistente asupra inflației de bază. În contrast, Slovenia beneficiază de o activitate puternică în exporturi și de o producție manufacturieră care s-a consolidat în T2 2026, cu o creștere de 2,0%, susținută și de investițiile publice legate de RRP.
Evoluția indicatorilor de productivitate reflectă dinamica dintre creșterea produsului intern brut și utilizarea resurselor umane. În contextul economic actual, raportul dintre output-ul realizat și numărul de ore lucrate sau de angajați determină eficiența economică a unui stat. Această corelație este esențială pentru marjele companiilor și pentru controlul costurilor unitare ale forței de muncă, elemente care influențează direct capacitatea de investiții și stabilitatea prețurilor pe piață.