România a reușit să își mențină ratingul suveran la nivelul BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă, conform celei mai recente evaluări publicate de S&P Global Ratings la data de 2 octombrie 2026. Deși calificativul general rămâne în categoria recomandată investițiilor, raportul evidențiază o stagnare a scorurilor pe principalele componente analizate de agenție. Evaluarea indică faptul că principalele puncte critice ale economiei românești rămân concentrate în zona finanțelor publice, fără nicio îmbunătățire față de perioadele anterioare.
Analiza detaliată a celor șase componente de bază arată că România se confruntă cu dificultăți semnificative în gestionarea bugetului. La capitolul flexibilitatea și performanța fiscală, țara a primit nota 5 din 6, ceea ce reprezintă una dintre cele mai slabe evaluări posibile pe scala agenției. Această notă reflectă dificultățile legate de dimensiunea deficitului bugetar și de capacitatea statului de a ajusta veniturile și cheltuielile în funcție de nevoile economice actuale.
O altă zonă de vulnerabilitate majoră este reprezentată de povara datoriei, pentru care România a primit tot nota 5 din 6. S&P analizează în acest segment nivelul și dinamica datoriei publice, precum și costul dobânzilor și riscurile asociate procesului de finanțare a statului. Această evaluare slabă indică faptul că structura datoriei și riscurile de finanțare rămân elemente care pot afecta stabilitatea economică pe termen lung, menținând presiunea asupra bugetului de stat.
În ceea ce privește restul indicatorilor, componenta instituțională a fost evaluată cu nota 4 din 6, vizând eficiența guvernanței și predictibilitatea politicilor publice. Scorul economic a fost de 3 din 6, evaluând dezvoltarea PIB-ului și perspectivele de creștere, la fel ca și scorul extern, care a primit tot nota 3 din 6. Componenta monetară, ce include credibilitatea băncii centrale și evoluția inflației, a fost de asemenea marcată cu nota 3 din 6.
Agenția a emis un avertisment direct privind riscul de retrogradare în cazul în care blocajul politic va împiedica reducerea deficitului bugetar în anii 2027 și 2028. „Considerăm că există riscul ca eșecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică nu numai că ar putea pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți”, precizează raportul.
Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade, ceea ce înseamnă că România se află la limita pragului de siguranță pentru investitorii instituționali. Perspectiva negativă atribuită de S&P subliniază faptul că orice abatere de la scenariul de consolidare fiscală poate duce la o scădere a calificativului. Menținerea acestui nivel de rating depinde direct de capacitatea autorităților de a gestiona dezechilibrele externe și de a asigura o traiectorie fiscală stabilă.