România se poziționează pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de taxe individuale, cu un total de 109 taxe, însă rămâne la coada clasamentelor europene în ceea ce privește nivelul colectării veniturilor fiscale raportate la PIB. Deși numărul de taxe nu indică direct povara fiscală a contribuabililor, acesta reflectă complexitatea structurii sistemelor naționale, conform datelor analizate de Visual Capitalist.
Sistemul fiscal european prezintă variații enorme, de la cele mai puține taxe din Estonia și Lituania, care au 34, respectiv 35 de taxe, până la Franța, care deține cel mai mare număr din Europa cu 348 de taxe. În Franța, o mare parte din aceste taxe sunt considerate cu randament redus, însă contribuția lor la buget este semnificativă, taxele pe ocuparea forței de muncă generând peste 800 de miliarde de euro în 2024, în timp ce taxele pe bunuri și servicii au adus aproximativ 300 de miliarde de euro.
În ceea ce privește eficiența colectării, România se confruntă cu un decalaj major față de media UE27. În 2025, veniturile fiscale ale României au reprezentat 29,2% din PIB, în comparație cu media europeană de 40,4% din PIB, ceea ce plasează țara pe penultimul loc în Uniune. Deși veniturile bugetare totale au crescut de la 34% din PIB în 2024 la 35,4% în 2025, România rămâne cu 11 puncte procentuale sub media europeană de 46,4% din PIB.
Analiza Consiliul Fiscal indică faptul că structura fiscală românească se bazează pe o pondere ridicată a contribuțiilor sociale și pe impozitarea consumului, având o colectare relativ scăzută din impozitele directe. Problemele de colectare sunt atribuite de instituție eficienței scăzute a administrației fiscale și nivelului scăzut al unor cote de impozitare, rezultate din relaxările fiscale din trecut. Această situație este vizibilă și în raport cu alte state din regiune, precum Croația și Slovenia, care au venituri bugetare de 47,1% din PIB.
Comparația cu alte economii europene evidențiază și modele de simplificare, precum cel din Germania, care utilizează doar 60 de taxe individuale, deși veniturile fiscale reprezintă circa 42% din PIB. Un alt exemplu este Estonia, unde sistemul este simplificat prin impozitarea profiturilor corporative reinvestite cu 0% și utilizarea unei cote unice pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. În contrast, România colectează doar 35,4% din PIB, o cifră mult sub Polonia, care înregistrează 43,6% din PIB.
Evoluția veniturilor bugetare în România este monitorizată prin metodologii standardizate, precum cea ESA 2010, care permite compararea indicatorilor macroeconomici între statele membre. Deși România a înregistrat o creștere de 1,4 puncte procentuale la veniturile bugetare totale într-un singur an, nivelul de colectare rămâne sub cel al Bulgariei, care depășește România cu 2,7 puncte procentuale în ceea ce privește veniturile bugetare totale.