România înregistrează un nivel de supraaglomerare a locuințelor semnificativ peste media Uniunii Europene, conform datelor Eurostat. În anul 2024, aproximativ 40,7% dintre români au locuit în gospodării supraaglomerate, o cifră care depășește considerabil ponderea de 16,9% raportată la nivelul întregii Uniuni Europene. Această statistică evidențiază o discrepanță majoră între condițiile de locuire din România și standardele medii din restul continentului european.
În paralel cu problema supraaglomerării, indicatorii privind proprietatea arată o tendință opusă în ceea ce privește deținerea locuințelor. Aproximativ 94% din populația României locuia într-o locuință aflată în proprietate personală, o pondere care se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Această dualitate între numărul mare de proprietari și gradul de supraaglomerare indică o problemă complexă a pieței locuințelor din țara noastră.
Situația locuirii în România variază puternic în funcție de regiune și de tipul de așezare. Marile centre urbane și zonele metropolitane se confruntă cu presiuni constante asupra pieței locuințelor și a chiriilor, în timp ce alte localități suferă din cauza declinului demografic. În aceste zone cu populație scăzută, se observă un număr ridicat de locuințe neocupate, reflectând o fragmentare a nevoilor de locuire pe teritoriul național.
Problema locuințelor neocupate a fost observată și în datele anterioare de la recensământ. La recensământul populației și locuințelor din 2021, s-a constatat că aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate. Această cifră subliniază dificultatea de a echilibra oferta de locuințe cu cererea reală, într-un context în care proprietatea personală rămâne principala modalitate de locuire pentru majoritatea cetățenilor români.
Pentru abordarea acestor provocări, FIDES și Confederația Patronală Concordia organizează pe 5 octombrie, la București, evenimentul Romania Affordable Housing Summit 2026. Scopul summitului este dezvoltarea și finanțarea locuințelor accesibile prin colaborarea dintre autorități, finanțatori și mediul privat. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, a subliniat necesitatea unei strategii coerente și a utilizării instrumentelor de finanțare europene pentru a răspunde nevoilor reale de locuire.
La nivel european, deficitul de locuințe rămâne o problemă structurală majoră pentru stabilitatea economică. Conform estimărilor Comisiei Europene, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele circa 1,6 milioane construite anual. Pentru acoperirea acestui deficit, investițiile necesare sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de euro pe an, în timp ce Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru locuințe accesibile în 2026.