România a înregistrat o scădere semnificativă a deficitului bugetar în anul 2025, acesta ajungând la 7,8% din PIB, față de 9,2% înregistrat în 2024. Conform datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie, această reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB reprezintă cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană, alături de Malta. Totuși, în ciuda acestui progres, România continuă să dețină cel mai ridicat deficit bugetar din întreg blocul european, depășind nivelurile din alte state membre.
Evoluția pozitivă a indicatorului este susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare, care au urcat de la 34,0% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Această progresie a fost facilitată de implementarea măsurilor de consolidare fiscală în a doua parte a anului 2025 și de îmbunătățirea proceselor de colectare a veniturilor. În același timp, autoritățile au reușit să tempere creșterea cheltuielilor publice de funcționare, menținând în paralel protecția investițiilor, în special pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR.
În contextul actual, România rămâne în urma Poloniei, care are un deficit de 7,2% din PIB, urmată de Belgia cu 5,2% și Franța cu 5,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, un total de 11 state membre au raportat deficite de cel puțin 3% din PIB, în timp ce deficitul mediu al UE a rămas constant la 3,1%. Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea deficitului nu este un obiectiv de sine stătător, ci o condiție necesară pentru stabilitatea financiară și diminuarea costurilor de finanțare.
Pentru anul 2026, agențiile internaționale de rating au emis prognoze privind execuția bugetară. Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch prevede 5,9%, iar S&P anticipează un nivel de 6,25%. În timp ce estimările pentru Moody’s și Fitch se situează sub ținta de 6% din PIB asumată de Guvern, prognoza S&P depășește ușor acest prag. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru recâștigarea spațiului bugetar necesar dezvoltării economice și pentru gestionarea corectă a datoriei publice.
Datele trimestriale pentru 2026 arată o variație a indicatorului ajustat sezonier, de la 5,5% în primul trimestru la 9,2% în al doilea trimestru. Această creștere reflectă concentrarea plăților de investiții, care au totalizat 38,3 miliarde lei în trimestrul II, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru. Ministerul Finanțelor explică faptul că acest comportament ține de calendarul execuției, în special de necesitatea finalizării proiectelor PNRR până la 31 august 2026, ceea ce a pus presiune pe deficitul trimestrial.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune o disciplină bugetară strictă. Datoria publică a crescut de la 48,3% din PIB în 2022 la 58,9% la finalul anului 2025, generând costuri crescute cu dobânzile, care au ajuns la 29,4 miliarde lei în primul semestru al anului 2026.