România implementează o strategie neobișnuită de finanțare a datoriei publice, utilizând un program prin care donatorii de sânge pot accesa dobânzi majorate. Această campanie de atragere a capitalului permite cetățenilor să contribuie la bugetul de stat prin achiziționarea de obligațiuni, oferind în schimb un randament de peste 7%. Această rată reprezintă cu un punct procentual mai mult decât cea disponibilă în prezent pentru majoritatea investitorilor de retail din țară.
Programul Fidelis funcționează ca un mecanism dublu, reușind să atenueze deficitul cronic de sânge din România și să asigure lichiditățile necesare pentru acoperirea deficitului bugetar substanțial. De la începutul anului 2025, zeci de mii de investitori individuali au contribuit la acest proces, strângând aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a 604 milioane de dolari. Această abordare inovatoare este observată și de publicația Bloomberg ca o metodă creativă de a încuranja cetățenii să ajute la finanțarea datoriilor.
În prezent, programul destinat investitorilor de retail, care include acest schimb de sânge contra obligațiuni, acoperă aproape o cincime din totalul nevoilor de împrumut ale guvernului român. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că beneficiile sociale justifică costul suplimentar al acestor titluri, menționând că scopul nu este îmbogățirea unor entități, ci susținerea donării de sânge. Programul, care a început în 2023, beneficiază de publicitate gratuită la televiziune și nu implică costuri de marketing.
Investitorii de retail sunt considerați o sursă strategică deoarece tind să cumpere și să păstreze titlurile pe termen lung. Spre deosebire de fondurile speculative sau instituțiile străine, care pot ieși rapid din piață în perioade de turbulențe, gospodăriile oferă o stabilitate mai mare. Moritz Kraemer, economist-șef la Landesbank Baden-Württemberg, a observat că guvernele încearcă să atragă orice sursă de credit disponibilă, având în vedere creșterea vertiginoasă a datoriei publice la nivel global.
Totuși, această strategie de atragere a fondurilor de la cetățeni poartă riscuri financiare, deoarece poate implica facilități fiscale sau randamente mai mari pentru a fi atractivă. Există temeri că programele de succes ar putea muta fonduri din conturile de economii ale consumatorilor către obligațiuni, afectând stabilitatea băncilor. Sunil Krishnan, director la Aviva Investors, a menționat că această metodă nu mai reprezintă o sursă de finanțare ieftină pentru autorități.
Această mișcare de atragere a capitalului de la populație se înscrie într-un context de presiune fiscală, România înregistrând anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. În timp ce unele state, precum Japonia, folosesc campanii de marketing masive pentru a stimula vânzările de obligațiuni către persoanele fizice, România utilizează un model de recompensă directă legat de sănătate publică pentru a asigura lichiditățile necesare statului.