România implementează o strategie de ajustare fiscală considerată cea mai ambițioasă din regiunea Europei și Asiei Centrale, conform unui raport actualizat de Banca Mondială. Această consolidare bugetară vizează reducerea deficitului fiscal cu aproape două puncte procentuale, estimându-se că acesta va ajunge la nivelul de 6% din PIB până în anul 2026. Procesul se bazează pe implementarea unor măsuri privind veniturile și pe un control mult mai strict al cheltuielilor curente ale statului.
În ciuda eforturilor de consolidare, economia României urmează să înregistreze o contracție de 0,5% în anul 2026. Această scădere este atribuită impactului consolidării fiscale și costurilor ridicate aferente energiei. România va fi singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va trece printr-o astfel de contracție în acel an, în timp ce Bulgaria, Croația și Polonia sunt estimate să aibă creșteri de 2,6%, 2,2% și 3,6%, respectiv.
După declinul din 2026, Banca Mondială anticipează o revenire a creșterii economice în anii următori. Prognoza indică o redresare a veniturilor reale și o încetinire a inflației, factori care ar trebui să susțină o creștere de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Totuși, instituția subliniază că consolidarea fiscală va continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia trece către un model de creștere bazat pe investiții.
În ceea ce privește investițiile publice, acestea rămân la un nivel ridicat, în jur de 8% din PIB. Fondurile europene joacă un rol crucial în acest proces, finanțând peste 70% din cheltuielile de investiții ale țării. De asemenea, Banca Mondială notează progrese în reformele digitale, fiscale și energetice, menționând proiectul Neptun Deep din sectorul gazelor naturale, care implică investiții de aproximativ patru miliarde de euro și o producție așteptată începând cu anul 2027.
Un risc major pentru stabilitatea economică rămâne dependența de industria auto, sectorul fiind responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României. Expunerea la încetinirea industriei auto europene și la concurența externă reprezintă o vulnerabilitate semnificativă. Pe lângă riscurile comerciale, raportul pune accent pe nevoia de adaptare la inteligența artificială pentru a compensa declinul productivității și presiunile demografice care afectează regiunea.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul fără a afecta excesiv consumul. În contextul actual, stabilitatea fiscală este monitorizată atent de piețe, deoarece costurile de finanțare ale statelor europene au crescut recent din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea bugetară și a incertitudinilor economice regionale.