Analiza recentă realizată de economiștii UniCredit indică o schimbare majoră în prognozele de creștere pentru România. Instituția a revizuit în scădere estimarea privind evoluția PIB-ului țării, trecând de la un avans modest de 0,2% la o contracție de 0,8% pentru anul curent. Această evoluție plasează România în poziția singurului stat din regiune care va înregistra o scădere economică, în contextul în care media prognozelor pentru Europa Centrală și de Est indică un avans de 2,2%.
Perspectivele pe termen lung rămân sub media regională, chiar și după perioada de contracție. Pentru anul 2027, economia României ar urma să înregistreze un avans de 2,3%, o cifră situată sub media de 2,5% estimată pentru Europa Centrală și de Est. În ceea ce privește indicatorii de inflație, România se menține într-un nivel ridicat, fiind estimată la 9,7% la finalul lui 2025 și la 6,5% la sfârșitul anului 2026, depășind media regională de 3,6%.
Riscurile politice reprezintă un factor critic pentru stabilitatea economică a țării, conform raportului de la The Investment Institute al UniCredit. Analistii avertizează că venirea la putere a unui guvern anti-UE ar putea afecta procesul de ajustare fiscală și stabilitatea generală. De asemenea, instabilitatea politică este menționată ca un factor care ar putea încetini măsurile necesare, existând și riscul ca evenimente politice să provoace o repoziționare a cursului de schimb lei/euro într-un interval de tranzacționare mai ridicat.
Indicatorii fiscali și deficitul bugetar constituie alte puncte de vulnerabilitate semnalate în document. Deficitul bugetar al României este prognozat la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,4% în 2027, în timp ce deficitul de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din regiune. Datoria publică ar urma să crească de la 63,1% din PIB în 2026 la 65,2% în 2027, generând presiuni asupra sustenabilității bugetare.
Consumul privat, deși este considerat principalul motor de creștere, ar putea experimenta o încetinire din cauza moderării creșterii salariilor reale. România este singura țară din regiune unde câștigurile reale sunt estimate că vor scădea în acest an, ceea ce poate afecta puterea de cumpărare a populației. În paralel, investițiile ar putea rămâne reziliente în ciuda unei încetiniri temporare a investițiilor publice, pe măsură ce finanțarea din cadrul PNRR ajunge la final.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea de a menține un dialog constructiv în cadrul instituțiilor europene. În cadrul forurilor economice, s-a subliniat importanța ca România să fie consecventă la masa deciziilor europene, să își susțină interesele naționale și să contribuie activ la găsirea unor soluții comune pentru stabilitatea zonei.