Sectorul energetic din România traversează o perioadă de transformare structurală, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În primele opt luni ale anului 2026, resursele de energie primară au înregistrat o scădere de 6,3%, totalizând 20,94 milioane de tone echivalent petrol (tep). Această evoluție coincide cu o reducere de 4% a consumului final de energie electrică în perioada ianuarie-august 2026, reflectând schimbări semnificative în utilizarea resurselor interne și în modul de producție.
Producția de energie solară a devenit motorul principal al creșterii în sectorul electric, înregistrând un avans de aproape 48%. Centralele solare fotovoltaice au generat 5.168,3 milioane kWh, ceea ce reprezintă cu 1.673,7 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această performanță a susținut creșterea producției interne de electricitate, care a ajuns la 34.341,6 milioane kWh, cu un spor de 3,1% față de intervalul ianuarie-august 2025, impulsionată și de performanța hidrocentralelor.
În contrast cu ascensiunea energiei regenerabile, producția de energie nucleară a suferit o scădere drastică de 21,5%. Cantitatea de electricitate produsă de centralele nucleare a coborât la 5.558 milioane kWh, o reducere de 1.525,8 milioane kWh față de anul trecut. Totodată, și termocentralele au înregistrat un declin, producția acestora fiind de 10.338,2 milioane kWh, ceea ce înseamnă o scădere de 5,1% față de nivelurile raportate în perioada similară din 2025.
Resursele de țiței au consemnat cea mai mare scădere din categoria resurselor de energie primară, cu un minus de 21,1%. Resursele totale de țiței au ajuns la 6,05 milioane tep, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu 25%, ajungând la 4,49 milioane tep. În ceea ce privește cărbunelul net, resursele au totalizat aproximativ 1,10 milioane tep, în scădere cu 17,3%, însă resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, atingând 7,10 milioane tep.
Consumul final de energie electrică a scăzut la 32.023,3 milioane kWh, o reducere de 4% față de 2025. Această scădere este determinată în principal de consumul populației, care a coborât cu 11,3%, ajungând la 7.090,1 milioane kWh. În sectorul economic, consumul de energie electrică a scăzut cu 1,6%, fiind de 24.714,7 milioane kWh, în timp ce iluminatul public a înregistrat o scădere de 14,2%, coborând la 218,5 milioane kWh.
Evoluția acestor indicatori energetici se înscrie într-un context de ajustare a mixului de resurse, unde importurile de energie electrică au scăzut cu 6,3%, la 11.822,6 milioane kWh. În același timp, exporturile de electricitate au avansat cu peste 12%, indicând o schimbare în dinamica comercială a energiei. Monitorizarea acestor date de la INS este esențială pentru înțelegerea securității energetice și a tranziției către surse de energie cu impact redus asupra mediului.