Sectorul manufacturier din România a înregistrat o revenire pe scădere în luna octombrie, conform noilor date privind indicele PMI al BCR. Valoarea acestui indicator compozit a coborât la nivelul de 48,7, de la 50,9 raportat în luna septembrie, marcând astfel încheierea unei perioade de trei luni consecutive de expansiune a industriei prelucrătoare. Această evoluție semnalează prima scădere a condițiilor operaționale de la luna iunie din acest an.
Noua deteriorare a performanței industriale a fost determinată, conform analizelor, în principal de scăderea volumelor de producție și de reducerea numărului de comenzi noi. Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a subliniat că atât cererea internă, cât și cea externă au cunoscut o slăbire pe parcursul lunii octombrie. De asemenea, comenzile noi la export au intrat în contracție, afectând direct dinamica sectorului manufacturier din țară.
Pe fondul cererii mai mici, producătorii au decis să reducă nivelurile de achiziții pentru prima dată în ultimele trei luni. Această scădere a vânzărilor a determinat companiile să utilizeze stocurile existente și să evite investițiile noi în stocuri, ceea ce a dus la diminuarea rezervelor de materii prime și de produse semifabricate. Reducerea stocurilor a fost motivată atât de dorința de a proteja fluxul de numerar, cât și de întârzierile în livrările de materii prime.
Procesul de aprovizionare a fost afectat de lipsa stocurilor, problemele de personal și întârzierile legate de serviciile de curierat, ceea ce a prelungit perioadele de așteptare. În paralel, firmele s-au confruntat cu o intensificare a presiunilor asupra costurilor, rata inflației costurilor continuând să crească față de minimul din august. Pe lista prețurilor în creștere s-au aflat energia, combustibilul, transportul, materiile prime și produsele derivate din petrol, la care s-a adăugat presiunea cursului de schimb față de euro.
Încrederea în mediul de afaceri din sectorul manufacturier a atins un nou minim în urma sondajelor, deși rămâne încă net pozitivă. Această scădere reflectă îngrijorările legate de incertitudinea politică, puterea de cumpărare și presiunile constante asupra costurilor de producție. Producătorii au reacționat la aceste dificultăți prin creșterea propriilor tarife, într-un ritm care a atins un maxim al ultimelor trei luni, încercând să compenseze costurile operaționale crescute.
Evoluția indicatorilor de performanță industrială este strâns legată de contextul macroeconomic și de stabilitatea piețelor de energie. În cadrul zonei europene, deși există investiții în securitate și stimulente fiscale în Germania, redresarea producției rămâne neuniformă. Pentru România, impactul acestor dinamici externe și capacitatea de a beneficia de eventualele redresări europene rămân aspecte care necesită monitorizare atentă în perioada următoare.