Analiza realizată de IRSOP în perioada 25-31 august evidențiază o discrepanță între datele oficiale privind inflația și percepția cetățenilor. Deși există semnale de dezinflație, 85% dintre respondenți anticipează că prețurile vor continua să crească în următoarele 12 luni, o valoare de la nivelul de 88% anterior. Totodată, optimismul privind nivelul de trai se înregistrează la doar 10% dintre cei chestionați, în contextul unei situații financiare care se degradează constant.
Percepția asupra stabilității locului de muncă oferă un singur semnal pozitiv în acest tablou economic. Proporția angajaților care se consideră în siguranță a crescut de la 73% în iulie la 76% în august. Totuși, 82% dintre cei care se tem pentru jobul lor consideră că ar găsi greu un loc de muncă nou în localitatea de rezidență. Această piață a muncii este descrisă de institut ca fiind una relativ blocată, ceea ce agravează starea de incertitudine a populației.
Cea mai severă deteriorare a sentimentelor este observată în ceea ce privește moneda națională și costul creditelor. Așteptările privind deprecierea leului au crescut de la 70% în iulie la 78% în august, în timp ce doar 7% dintre respondenți cred că moneda se va aprecia. În paralel, 80% dintre cei chestionați estimează că dobânzile vor fi mai mari peste un an, față de 76% raportat în luna iulie, ceea ce afectează planurile pe termen lung.
Comportamentul de consum reflectă această prudență financiară, cu o reducere a cheltuielilor pentru consumul curent. Aproximativ 62% dintre participanți au declarat că cumpără mai puțin în raport cu anul trecut, o creștere față de 58% în luna iulie. În același timp, intenția de a economisi pentru situații neprevăzute a scăzut de la 52% la 47%, iar interesul pentru achiziția de terenuri a scăzut drastic de la 13% la doar 6%.
În ciuda acestui climat, se observă o creștere a interesului pentru dezvoltarea profesională și investiții în afaceri. Intenția de a cheltui pentru pregătirea proprie sau a copiilor a urcat de la 43% la 49%, iar cea de a investi în firma proprie a crescut de la 8% la 13%. Această mișcare este în opoziție cu trendul general de scădere a încrederii, care poate duce la o amplificare a dificultăților economice prin lipsa de încredere.
Contextul economic este marcat de o presiune asupra puterii de cumpărare, în condițiile în care salariile pot suferi ajustări în termeni reali. De exemplu, datele recente indică faptul că salariul mediu net poate înregistra scăderi în termeni reali, influențând direct capacitatea de consum a populației. Această dinamică a veniturilor și a cheltuielilor este un factor critic în determinarea nivelului de încredere în economia națională și în stabilitatea monetară.