Sistemele globale de pensii se confruntă cu un risc major de colaps financiar, fiind afectate de creșterea speranței de viață și de scăderea natalității. Analiza realizată în ediția din 2026 a raportului Marsh CFA Institute Global Pension Index indică faptul că modelul actual de finanțare a bătrâneții a devenit nesustenabil în majoritatea statelor analizate. Documentul de referință a examinat 55 de sisteme naționale, care acoperă destinele financiare ale unei părți de peste 66% din populația lumii.
Conform cercetării, punctajul mediu global a scăzut la doar 65,3 puncte, semnalând o situație alarmantă pentru stabilitatea economică a pensionarilor. Într-o lume care trece printr-un proces accelerat de îmbătrânire a populației, un trai sigur la bătrânețe este devenit un lux accesibil doar pentru șase țări. Autorii studiului subliniază că presiunile asupra sistemelor de venituri la pensionare sunt în creștere, iar guvernele trebuie să evolueze rapid și eficient pentru a evita crizele financiare.
Doar un grup select de șase state a reușit să obțină calificativul maxim A, demonstrând bugete solide și guvernanță transparentă. În topul ierarhiei globale se află Țările de Jos, cu un punctaj de 85,8, urmate de Danemarca, cu 84,1 puncte, și Islanda, cu 84 de puncte. Aceste trei țări, alături de Singapore, Israel și Australia, sunt singurele care au trecut testul de rezistență la șocurile economice, oferind sume de bani suficiente pentru un trai decent.
Performanța administrativă a sistemelor de pensii este evaluată prin trei piloni care determină nota finală a fiecărui stat. Pilonul adecvării reprezintă 40% din notă și măsoară valoarea netă a banilor pentru pensionari, prevenind sărăcia. Pilonul sustenabilității constituie 35% din punctaj, analizând activele, datoria publică și creșterea economică față de demografie. Ultimul, pilonul integrității, reprezintă 25% și verifică reglementarea fondurilor, costurile operaționale și siguranța legilor aplicate.
Pentru a preveni falimentul fondurilor publice, experții propun măsuri drastice, precum legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață ajustată medical. O altă recomandare vizează blocarea retragerilor premature de bani din conturile de economii destinate bătrâneții. Raportul susține că este necesară o migrare obligatorie către sistemele private de pensii, însoțită de stimulente agresive, pentru a asigura menținerea seniorilor pe piața muncii și restructurarea modului de gestionare a banilor publici.
Evoluția demografică globală pune o presiune fără precedent asupra bugetelor de stat, deoarece raportul dintre numărul de salariați și cel de pensionari este în continuă scădere. Această schimbare structurală obligă administrațiile publice să reevalueze politicile fiscale și de protecție socială. Fără o reformă profundă a modului în care sunt gestionate activele și datoria publică, riscul de instabilitate financiară pentru populația vârstnică va continua să crească în deceniile următoare.