Încrederea investitorilor individuali români în perspectivele economiei naționale a continuat să scadă, conform celui mai recent sondaj Retail Investor Beat realizat de eToro. Datele arată o deteriorare a sentimentului de încredere, în contextul unei crize politice care se adâncește și al unei inflații persistente. Această evoluție reflectă o prudență crescută în fața riscurilor macroeconomice interne, deși strategiile de investiții ale participanților de pe piață par să rămână reziliente.
Nivelul de încredere în economia românească a scăzut la 69% dintre respondenți, de la 68% în registrul trimestrului anterior. Investitorii consideră acum starea economiei naționale drept un risc extern major pentru portofoliile lor, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de perioada precedentă. În analiza riscurilor externe, 25% au menționat inflația, 24% au indicat starea economiei românești, inclusiv posibilitatea unei recesiuni, iar 21% au ales starea economiei globale.
Inflația ridicată a afectat direct percepția asupra nivelului de trai, încrederea în venituri și siguranța locului de muncă. În cel de-al treilea trimestru al anului 2026, doar 62% dintre investitori s-au arătat încrezători în veniturile lor, de la 63% în trimestrul anterior și de la 66% la finalul anului trecut. Siguranța locului de muncă a stagnat la 70%, un nivel care reprezintă, de asemenea, un minim înregistrat în ultimii trei ani de la lansarea studiului.
În ciuda acestor semnale negative, 77% dintre investitorii români au raportat că au încredere în propriile portofolii, o creștere față de 73% în trimestrul trecut. Majoritatea participanților își mențin pozițiile, 50% declarând că nu vor face nicio schimbare, în timp ce doar 8% intenționează să își diminueze expunerea. În ceea ce privește alocarea activelor, 51% dețin criptoactive, 49% dețin acțiuni locale, 41% au acțiuni străine, 40% dețin obligațiuni locale, iar 72% păstrează lichidități.
Interesul pentru anumite clase de active indică o orientare spre creștere, cu 42% dintre respondenți intenționând să își majoreze investițiile. Cele mai căutate sunt acțiunile străine (18%), urmate de activele lichide (15%), criptoactivele (14%) și acțiunile de la Bursa de Valori din București (13%). Interesul pentru obligațiunile naționale a scăzut de la 10% la 6%, probabil din cauza incertitudinii legate de ratingul României, în timp ce sectorul tehnologiei (18%) și cel al energiei (15%) sunt prioritare.
Contextul economic este marcat de o perioadă de incertitudine, în care rezervele valutare ale BNR au ajuns la finalul lunii septembrie la 60 de miliarde de euro, în scădere față de luna precedentă. Această scădere a rezervelor se încadrează într-un peisaj financiar complex, în care riscul de retrogradare a ratingului țării și presiunea inflaționistă influențează direct deciziile de alocare ale investitorilor individuali din România.