Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, vineri seară, ratingul de credit suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru moneda locală, cât și pentru cea străină. Deși evaluarea menține țara în categoria investițiilor recomandate, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă. Decizia a fost comunicată oficial de agenție la scurt timp după ce Ministerul Finanțelor a informat publicul despre menținerea acestui nivel de creditabilitate suverană.
Instabilitatea politică reprezintă principalul factor de risc identificat de experții S&P, în contextul lipsei unui acord pentru formarea unui nou guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. Agenția avertizează că un impas politic prelungit ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal planificată pentru anii 2027 și 2028. În scenariul pesimist, S&P ar putea retrograda ratingul României dacă procesul de formare a guvernului afectează implementarea unei traiectorii credibile în materie de politică economică.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, S&P estimează un deficit bugetar al administrației publice generale de 6,25% din PIB pentru anul 2026, o scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Totodată, se prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026. Agenția subliniază că necesarul ridicat de finanțare externă și deținerile mari de datorie publică de către nerezidenți cresc vulnerabilitatea țării la schimbările de încredere ale investitorilor.
Pe partea pozitivă, consolidarea fiscală pentru anul 2026 este considerată pe drumul cel bun, fiind susținută de un nivel ridicat al investițiilor publice, de 8,5% din PIB. Absorbția fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. S&P menționează că fluxurile de fonduri din UE vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind un răgaz fiscal necesar pentru implementarea investițiilor publice.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că menținerea ratingului în categoria investment grade este un rezultat important, dar insuficient. Obiectivele vitale pentru perioada următoare includ încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027. Nazare a precizat că, prin menținerea disciplinei bugetare și a prudenței, se pot crea condițiile necesare pentru ca perspectiva ratingului să revină la „stabilă”.
Evoluția indicatorilor de consolidare fiscală este strâns legată de respectarea procedurii UE privind deficitul excesiv, în care România se află din anul 2020. Planul structural convenit cu Comisia Europeană vizează o reducere a masei salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Această strategie urmărește echilibrarea cheltuielilor după perioada de înghețare a salariilor și pensiilor, pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung.