Agenția S&P Global Ratings a confirmat, pe 2 octombrie 2026, menținerea ratingurilor de credit suveran ale României la nivelul „BBB-/A-3” pentru termenul lung și scurt. Decizia vine într-un moment de mare sensibilitate pentru economia țării, marcat de cinci luni de criză politică și de preocupările piețelor privind capacitatea autorităților de a asigura consolidarea fiscală. Deși ratingul a rămas neschimbat, perspectiva asupra acestuia este menținută negativă din cauza riscurilor legate de buget și de incertitudinea politică.
Investitorii care au anticipat o retrogradare a României au suferit pierderi financiare semnificative. Swapurile de credit (CDS) pe cinci ani au fost tranzacționate la niveluri care presupunea o scădere cu două trepte a ratingului, până la „BB”, începând cu începutul anului 2025. Această poziționare a reflectat îngrijorările privind ritmul de acumulare a datoriei și tensiunile politice. Întrucât riscul de retrogradare nu s-a materializat, valoarea de piață a acestor poziții a scăzut, generând pierderi pentru cei care au cumpărat protecție la prime mari.
Situația piețelor financiare a fost marcată de o volatilitate ridicată în ultimele săptămâni, alimentată de instabilitatea politică. Randamentele titlurilor de stat românești pe zece ani au crescut cu 60 până la 80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an. În acest context, BURSA a raportat că, la sfârșitul lunii septembrie, randamentul titlurilor în lei pe doi ani era de 6,52%, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Această primă de risc reflecta așteptările investitorilor pentru un scenariu de retrogradare.
S&P Global Ratings a justificat menținerea ratingului prin faptul că România va reuși, pe termen scurt, să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. Agenția a subliniat că, în ciuda impasului politic din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au urmat traiectoria prevăzută pentru anul 2026. Totuși, necesarul ridicat de finanțare externă și deținerile mari de datorie publică de către investitorii nerezidenți rămân factori care pot afecta încrederea piețelor.
Ministerul Finanțelor a comunicat decizia imediat după publicarea raportului, iar ministrul interimar Alexandru Nazare a menționat că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au fost decisive. Totuși, acesta a precizat că rezultatul este important, dar insuficient. Costurile cu dobânzile au crescut deja cu 26,7% față de anul anterior, statul plății peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi în primele șapte luni ale anului 2026, cu o creștere de 26,5% față de perioada comparabilă.
Contextul economic este marcat de o perioadă de ajustări, în timp ce indicatorii macroeconomici indică o presiune asupra bugetului de stat. S&P Global Ratings prevede o contracție a economiei cu 0,5% în 2026, cauzată de consolidarea fiscală, inflație și scăderea salariilor reale. Această evoluție are loc într-un climat de incertitudine, în care stabilitatea financiară depinde de capacitatea instituțiilor de a implementa politici bugetare durabile și de a reduce deficitul public conform obiectivelor setate.