Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se situează în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade”, având o perspectivă negativă. Această evaluare vine într-un moment de intensă presiune, cauzată de eșecul de a forma un nou guvern miercuri și de un impas politic ce durează de cinci luni. Situația este agravată de o creștere rapidă a datoriei publice, care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale a țării.
Impasul politic a fost accentuat de faptul că prim-ministrul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut un vot de încredere în parlament. Această criză a avut deja efecte asupra pieței financiare, ducând leul românc la minime istorice. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an, în timp ce obligațiunile cu scadență îndelungată se tranzacționează la cele mai mici prețuri din mai 2025.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P. Expertul menționează că agenția de rating a fost până acum mai indulgentă cu instabilitatea politică, concentrându-se pe reducerea deficitului. Totuși, o abatere de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare, deoarece toleranța agențiilor ar putea dura doar până în primul trimestru al anului 2027.
Investitorii manifestă temeri legate de posibla alianță între AUR și social-democrații de stânga, un scenariu care ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului. În acest context, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că Bucureștiul nu își poate permite să încetineze ritmul consolidării fiscale. Acesta a declarat că, în ciuda turbulențelor politice, nu se poate face o pauză în procesul de reducerea deficitului, deoarece situația financiară necesită continuarea măsurilor de ajustare.
Riscurile legate de gestionarea finanțelor publice au fost evidențiate și de Banca centrală. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuielile pentru dobânzi depășesc ținta de deficit propusă. De asemenea, nevoile brute de finanțare au depășit pragul de 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc.
România se află sub monitorizarea strictă a marilor agenții de rating, după ce a evitat la limită o retrogradare de către Fitch la sfârșitul lunii iulie. Conform obligațiilor asumate cu Bruxelles-ul, țara trebuie să își readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Moody’s și Fitch au programat deja revizuiri ale ratingului de credit al României pentru începutul anului viitor, ambele agenții acordând țării cel mai scăzut rating de investiții, cu perspectivă negativă.