Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri, 2 octombrie, calificativul de credit al României, într-un moment marcat de un blocaj politic prelungit. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei de investiții recomandate, având un rating de BBB- cu perspectivă negativă. Această poziție vulnerabilă amplifică presiunea asupra calificativului suveran, în condițiile în care instabilitatea politică actuală pune sub semnul întrebării stabilitatea economică a țării.
Criza politică a fost accentuată după ce premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind astfel o perioadă de instabilitate ce durează de cinci luni. Acest impuls negativ a afectat direct piețele financiare, împingând leul la minime istorice și ridicând randamentele obligațiunilor pe 10 ani cu 60–80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. În paralel, prețurile obligațiunilor cu maturități lungi au scăzut la cele mai mici niveluri din mai 2025.
Pe piețele internaționale, swapurile de credit pe cinci ani indică deja posibilitatea unei retrogradări de două trepte, până la nivelul „BB”. Această evoluție reflectă îngrijorările investitorilor privind ritmul de creștere a datoriei și tensiunile politice care au slăbit coaliția pro-UE. Analistii de la Capital Economics menționează că, deși finanțele publice au înregistrat anumite îmbunătățări, acestea nu sunt suficiente pentru a elimina riscul unei retrogradări de rating.
Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de „una la patru” ca S&P să reducă ratingul României. Expertul subliniază că agenția a fost până acum indulgentă cu instabilitatea politică, concentrându-se pe consolidarea fiscală. Totuși, o abatere de la traiectoria reducerii deficitului sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o retrogradare, mai ales dacă se formează o alianță între AUR și PSD.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România nu își poate permite o încetinire a consolidării fiscale, afirmând că „Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la 4,51% în perioada similară a anului trecut, Banca Națională semnalează un ritm de acumulare a datoriei îngrijorător. Creșterea anuală a datoriei este de trei ori mai rapidă decât înainte de pandemie.
România se confruntă cu presiunea de a respecta angajamentele fiscale față de Bruxelles, cu obiectivul de a reveni sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Cele trei mari agenții de rating solicită adoptarea unui buget pentru anul 2027 care să includă măsuri de reducere suplimentară a deficitului. În contextul actual, costurile cu dobânzile au ajuns deja la 3% din PIB, ceea ce complică gestionarea finanțelor publice.