Agenția de rating S&P a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la nivelul „BBB-/A-3”. Această decizie a fost luată într-un context marcat de o perioadă prelungită de interimat guvernamental, după prăbușirea guvernului Bolojan în luna mai. Deși calificativele au fost menținute, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă, reflectând incertitudinea legată de stabilitatea politică și capacitatea de gestionare a deficitelor.
În ciuda lipsei unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală pentru anul 2026 pare să urmeze planul stabilit. S&P a subliniat că peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Această absorbție ridicată a fondurilor UE a susținut un buget de investiții publice de 8,5% din PIB, oferind un sprijin crucial pentru activitatea economică actuală.
Totuși, paralizia legislativă reprezintă un risc major, costind deja României 750 de milioane de euro în granturi RRF din cauza eșecului de a adopta o lege unitară a salarizării. Fără un cadru durabil pentru gestionarea fondului de salarii din sectorul public, care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025, perspectivele fiscale rămân incerte. S&P avertizează că fragmentarea politică ar putea duce la derapaje fiscale electorale, similare cu cele istorice de aproximativ 1,3% din PIB.
Vulnerabilitățile externe rămân o preocupare, cu un deficit de cont curent estimat la 7,5% din PIB în 2026. Balanța este presată de creșterea plăților de dobânzi la un stoc de datorie externă care a ajuns la 125,6 miliarde EUR până în 2025. Pe lângă acestea, scăderea investițiilor străine directe pune presiune pe calitatea finanțării externe, făcând stabilizarea mediului politic și fluxurile continue de fonduri UE esențiale pentru satisfacerea nevoilor de finanțare brută ale țării.
Economia României ar putea suferi o contracție de 0,5% în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală și inflația ridicată suprimă consumul privat. În ceea ce privește sectorul energetic, proiectul Neptun Deep, cu o valoare de 4 miliarde de euro, ar putea consolida profilul macroeconomic începând cu primul trimestru al anului 2027. Această investiție, realizată prin societatea mixtă dintre entități private și Romgaz, ar putea poziționa țara ca un producător important de gaze în cadrul Uniunii Europene.
În cadrul evaluărilor de credit, România se menține în categoria recomandată pentru investiții, însă cu nuanțe diferite între agenții. În timp ce S&P a confirmat BBB-, și Fitch a menținut calificativul la BBB-, de asemenea cu perspectivă negativă. Moody’s a reconfirmat ratingul la Baa3, tot cu o perspectivă de monitorizare atentă a indicatorilor economici și ai stabilității politice de la București.