Agenția S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane ale României, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, la nivelul indicatorilor „BBB-/A-3”, atât în valută, cât și în monedă locală. În ciuda menținerii acestor evaluări, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă. Această decizie reflectă riscurile ridicate asociate implementării consolidării finanțelor publice și reducerii deficitelor externe, precum și vulnerabilitatea țării la schimbările de încredere ale investitorilor.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că România a trecut testul de rating al agenției S&P, menținându-se în categoria recomandată investițiilor, alături de evaluările furnizate de Fitch și Moody’s. Conform ministrului, acest rezultat este consecința unui efort amplu pentru corectarea dezechilibrelor economice și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Alexandru Nazare a subliniat că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic pentru anul 2026.
Evaluarea agenției evidențiază faptul că, în ciuda unui context politic dificil, investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. Totuși, S&P avertizează că riscurile rămân ridicate pentru perioada 2027-2028. Agenția corelează posibila revenire a perspectivei la stabilă cu continuarea reducerii dezechilibrelor, cu implementarea unui plan coerent pe termen mediu și cu reluarea creșterii economice, într-un cadru de stabilitate politică.
S&P a menționat că un scenariu negativ ar putea duce la reducerea ratingului dacă blocajul politic de după destrămarea coaliției din mai ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. De asemenea, presiunile externe, precum perturbările de pe piețele energetice care pot afecta inflația, reprezintă un factor de risc. În schimb, o revizuire a perspectivei la stabilă ar depinde de reducerea deficitelor externe și fiscale și de un plan de politici credibil.
În ceea ce privește fondurile europene, rata de absorbție a Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Se estimează că fondurile europene vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind spațiu fiscal pentru investiții publice. Totuși, paralizia legislativă a costat România 750 de milioane de euro sub formă de granturi RRF, din cauza eșecului de a adopta o lege unitară a salarizării în sectorul public.
Situația financiară a României este marcată de un deficit de cont curent estimat la 7,5% din PIB în 2026, peste traiectoria deficitului fiscal prognozată. Vulnerabilitățile externe persistă din cauza creșterii plăților de dobânzi aferente stocului de datorie externă și a scăderii investițiilor străine directe. Aceste elemente fac din menținerea fluxurilor de fonduri europene un factor critic pentru acoperirea nevoilor de finanțare externă brută a țării.