Mediul economic din România traversează o perioadă de stagnare în anul 2026, fiind marcat de o recesiune economică apărută încă din primul trimestru. Această evoluție negativă este determinată de un mix de factori, inclusiv măsura pachetelor de reformă din august 2025, efectele conflictelor din Ucraina și Golful Persic, implementarea PNRR și o criză politică internă. Întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu o presiune financiară majoră, fiind obligate să gestioneze costuri operaționale în continuă creștere.
Impactul fiscalității și al costurilor energetice este resimțit de 80% dintre companii, conform sondajelor IMM România. Măsurile din 2025 au inclus creșterea TVA-ului, a taxelor locale, a accizei la combustibili și a impozitării pe dividende. La acestea s-a adăugat o creștere a prețului energiei electrice de 60,91% în decembrie 2025 față de anul precedent. Inflația a depășit pragul de 10% în aprilie 2026, atingând 10,85% în mai, menținându-se la niveluri ridicate înainte de o ușoară scădere în a doua jumătate a anului.
Conflictul din Golful Persic a generat o creștere a prețurilor la combustibili, afectând direct peste 62% dintre întreprinderi. Motorina este cu peste 30% mai scumpă decât în anul precedent, benzina cu peste 23%, iar serviciile cu aproape 14%. Această evoluție a dus la o scădere a activității industriale în primele șapte luni ale anului 2026. Mai exact, cifra de afaceri în industria bunurilor de capital a scăzut cu 5%, în timp ce industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat o reducere de 3,8%.
Recesiunea a afectat sectoarele cu o pondere importantă în PIB, precum comerțul, transporturile și HoReCa, care au înregistrat o scădere a activității de 3,1%. Sectorul IT&C a raportat o reducere de 4,1%, iar consumul final al gospodăriilor a scăzut cu aproape 2,5%. Instabilitatea politică este resimțită de 55,50% dintre antreprenori, afectând încrederea în economie. Această situație generează riscuri suplimentare, precum devalorizarea monedei naționale și creșterea șomajului, într-un context de scădere a consumului general.
Birocrația reprezintă o problemă majoră, fiind menționată de 67,7% dintre antreprenori ca o necesitate de simplificare. Noua obligație de majorare a capitalului social al SRL-urilor de la 1 leu la minimum 500 de lei este considerată o măsură pur birocratică. De asemenea, actualizarea codurilor CAEN până la 25 septembrie 2026 pune întreprinderile în risc de blocare a activității. Lipsa evaluărilor de impact asupra IMM-urilor este critică, având în vedere că, în condiții de aproximativ 550 de acte normative pe an, doar un număr infim de rapoarte de Test IMM au fost avizate.
Evoluția economică actuală se înscrie într-un context regional tensionat, unde securitatea este influențată de evenimente geopolitice majore. În timp ce România gestionează o recesiune internă și provocări de implementare a PNRR, la nivel european se observă o atenție sporită la riscurile de sabotaj și la stabilitatea infrastructurii critice. Această stare de incertitudine globală amplifică vulnerabilitatea economiilor naționale în fața fluctuațiilor de preț la energie și materii prime.