Agenția de rating Standard & Poor’s a publicat vineri, 2 octombrie, raportul prin care menține calificativul de credit al României la nivelul BBB-/A-3. Această decizie confirmă faptul că statul român își păstrează gradul de predictibilitate în fața investitorilor, evitând trecerea în categoria de investiții nerecomandate, cunoscută pe piețele financiare sub denumirea de „junk”. Totuși, agenția a menținut perspectiva de rating negativă pentru România.
În raportul său, Standard & Poor’s a subliniat că, în ciuda absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern după căderea Executivului în luna mai, consolidarea fiscală a României pentru anul 2026 rămâne pe drumul cel bun. Agenția a menționat că peste 90% din alocările din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) au fost deja asigurate până în septembrie prin intermediul unor măsuri legislative de tip ad-hoc.
Eroziunea structurală a bilanțurilor fiscale și externe a României, survenită în perioada post-pandemică, a crescut expunerea țării la schimbarea sentimentului investitorilor și la creșterea ratelor dobânzilor. Din acest motiv, Standard & Poor’s consideră că instituirea unui guvern care să dețină un cadru de politici puternic și susținut este un element esențial pentru prevenirea unor vulnerabilități suplimentare. Consolidarea fiscală pentru perioada 2027-2028 ar trebui să fie ancorată în procedura UE privind deficitul excesiv.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că proiecțiile de buget pentru anul 2026 au fost respectate în mare parte de către ordonatorii de credite. Acesta a explicat faptul că discuțiile cu Standard & Poor’s s-au purtat pe piloni serioși și a exprimat încrederea că informațiile și proiecțiile furnizate de România sunt credibile. Președintele Nicușor Dan a menționat, de asemenea, că a discutat cu reprezentanții agenției despre gravitatea unei eventuale retrogradări.
O eventuală scădere a ratingului în zona „junk” ar fi declanșat un lanț de efecte economice negative, precum retragerea investițiilor străine și împrumuturi cu dobânzi mult mai mari. De asemenea, un astfel de scenariu ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare a leului, creșterea inflației și a șomajului, precum și la scumpirea produselor și serviciilor. În prezent, România a reușit să își păstreze calificativul de la trei agenții majore: Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s.
Evaluările de credit suveran sunt instrumente esențiale prin care agențiile de rating măsoară capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Menținerea ratingului la nivelul BBB- indică faptul că România se află la limita categoriei de investiții de calitate, fiind vulnerabilă la factori de risc economic. Această poziționare obligă autoritățile să mențină un control strict asupra deficitului bugetar și a stabilității politice pentru a evita o retrogradare.