Standard & Poor's a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, menținând în același timp perspectiva negativă asupra acestuia. Decizia agenției de evaluare financiară reflectă menținerea statutului de investment grade, însă subliniază riscurile ridicate legate de implementarea consolidării finanțelor publice. Perspectiva negativă este influențată de necesitățile semnificative de finanțare externă și de nivelul ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți.
Agenția avertizează că o retrogradare ar putea avea loc dacă procesul de formare a guvernului, declanșat de prăbușirea Coaliției în mai 2026, va împiedica reducerea deficitului fiscal în perioada 2027-2028. Un eșec în implementarea unei traiectorii fiscale credibile ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar putea majora costurile de finanțare. De asemenea, presiunile externe, precum dificultățile de pe piața energiei care afectează inflația, reprezintă un factor de risc pentru creșterea economică și balanța de plăți.
În ceea ce privește evoluția bugetară, S&P estimează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB pentru anul curent, o scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Pentru anii următori, agenția prevede un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și 5% din PIB în 2028. Totuși, nivelul datoriei generale guvernamentale nete este estimat a ajunge la 60% din PIB până în 2027, de la 52% din PIB la finalul anului 2025.
Evoluția fondurilor europene rămâne un pilon de sprijin, cu rate de absorbție a RRF depășind 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. S&P estimează că intrările de fonduri europene vor fi de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind răgaz fiscal pentru investiții publice. Cu toate acestea, paralizia legislativă a costat România 750 milioane euro în granturi RRF din cauza eșecului de a adopta legea salarizării unitare în sectorul public, afectând perspectiva fiscală.
Analiza economică indică faptul că deficitul de cont curent va fi de 7,5% din PIB în 2026, fiind presat de creșterea plăților cu dobânzile cauzată de datoria externă. S&P estimează o contractare a economiei cu 0,5% în 2026, din cauza consolidării fiscale și a inflației, urmată de o redresare de 2,25% în 2027. Scăderea investițiilor în sectorul public cu aproximativ 2% din PIB va fi parțial compensată de o revenire a investițiilor în sectorul privat.
În prezent, România se află într-o poziție de vulnerabilitate, având perspectiva „negativă” asociată ratingului suveran de către toate cele trei mari agenții de evaluare: S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch. Această situație pune țara la un pas de a ajunge în categoria „junk”, adică la un rating nerecomandat pentru investiții. Stabilizarea mediului politic și asigurarea fluxului de fonduri europene sunt esențiale pentru îndeplinirea necesităților de finanțare ale țării.