Un studiu recent realizat de BCR, prin intermediul Naționalei de Edu Fin, evidențiază o prăpastie semnificativă între autoevaluarea competențelor financiare și performanța reală a românilor. Analiza, intitulată „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”, a fost efectuată de Cult Market Research în septembrie 2026. Rezultatele arată că tinerii de 18-34 de ani manifestă un nivel ridicat de încredere, însă testele de verificare a cunoștințelor concrete relevă un nivel de alfabetizare mult mai scăzut decât cel declarat.
În segmentul de vârstă 18-34 de ani, care cuprinde Gen Z adult și milenialii tineri, 56% dintre respondenți afirmă că dețin cunoștințe financiare bune sau foarte bune. Totuși, la testul propriu-zis, aceștia obțin în medie doar 7,2 răspunsuri corecte din 12 posibile. Mai grav este faptul că doar un singur respondent din zece reușește să răspundă corect la cel puțin 10 întrebări, ceea ce indică o discrepanță majoră între percepție și realitate.
Situația este inversă pentru grupa de vârstă 50-64 de ani, care se dovedea cea mai rezervată în ceea ce privește autoevaluarea. Doar un sfert dintre acești adulți își apreciază cunoștințele financiare ca fiind bune sau foarte bune, însă ei au obținut cele mai performante rezultate la testele practice. Aceștia au un scor mediu de 8,4 din 12 întrebări, iar 35% dintre ei au atins pragul de 10 răspunsuri corecte, un rezultat de trei ori și jumătate mai mare decât cel al tinerilor.
La nivelul întregii populații urbane analizate, scorul mediu de corectitudine este de 7,53 din 12, ceea ce echivalează cu un scor de 6,28 din 10. Doar 20% dintre românii din mediul urban reușesc să atingă pragul minim de 10 răspunsuri corecte. În ceea ce privește utilizarea tehnologiei, tinerii sunt lideri, cu 89% dintre ei declarând că se simt confortabil în utilizarea internet banking-ului și a plăților mobile, în timp ce la grupa 35-49 de ani acest procent scade la 68%.
Problemele de înțelegere apar în special la nivelul conceptelor economice complexe. Doar 47% dintre români înțeleg modul în care inflația reduce puterea de cumpărare, iar 48% cunosc funcționarea dobânzii compuse. Cel mai critic punct de deficiență este legătura dintre dobânzi și obligațiuni, un concept pe care doar 15% dintre respondenți îl stăpânesc, neștiind că prețul obligațiunilor scade atunci când dobânzile cresc. Această lipsă de claritate afectează capacitatea de planificare financiară pe termen lung.
Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR, a subliniat că încrederea tinerilor este un punct de plecare, dar că deciziile financiare necesită antrenament pentru a fi solide. În timp ce tinerii sunt optimiști, cu 49% crezând că vor avea bani pentru o pensie confortabilă, grupa de 50-64 de ani este mult mai sceptică. Studiul a fost realizat printr-o anchetă sociologică online pe un eșantion de 500 de persoane, reprezentativ pentru populația urbană.