Un nou studiu coordonat de FMI indică faptul că perioadele de criză ale costului vieții pot duce la creșteri mai frecvente ale prețurilor la alimente și energie. Instituția financiară internațională a analizat strategiile guvernamentale din ultimele trei decenii pentru atenuarea șocurilor de preț, evidențiind riscul ca aceste fluctuații să devină un fenomen recurent în economiile globale.
Analiza subliniază că așteptările inflaționiste pe termen scurt și mediu au crescut semnificativ în timpul crizelor și au rămas considerabil peste nivelurile anterioare, chiar și la trei ani de la declanșarea acestora. Pe un orizont de cinci ani, deși creșterea inițială a fost moderată, indicatorii au menținut niveluri ridicate, ceea ce ar putea impune ulterior o majorare a dobânzilor pentru a stabiliza piața.
Noul model economic propus de FMI ia în calcul inflația mai ridicată resimțită de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte mai mare din buget pentru bunuri de strictă necesitate. Acest model evidențiază o diferență de 0,8 puncte procentuale față de indicatorul standard de măsurare a inflației, sugerând că un număr suplimentar de 23 de milioane de persoane au ajuns sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024.
„Pe scurt, crizele costului vieții… afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea”, a declarat Chiara Maggi, economistul FMI. Aceasta a precizat că transferurile țintite sunt cea mai bună metodă de protecție a cetățenilor vulnerabili. În contrast, subvențiile pentru producători pot costa de 22 de ori mai mult decât alte măsuri și pot fi ineficiente, obligând contribuabilii interni să subvenționeze consumatorii din străinătate.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a observat că țările în curs de dezvoltare suferă din cauza impactului cumulativ al prețurilor la petrol și al costurilor de finanțare. El a menționat că situația este agravată de fenomenul meteorologic super El Nino, într-un moment în care creșterea economică în țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie.
Contextul economic global rămâne unul de volatilitate, în care conflictele geopolitice și șocurile de preț afectează direct puterea de cumpărare. În acest cadru, instabilitatea prețurilor la bunuri esențiale devine un factor de tensiune socială, influențând direct indicatorii de creștere economică și nivelul de îndatorare al statelor, elemente care determină deciziile politicii monetare la nivel internațional.