Datele publicate de INS pentru trimestrul al doilea al anului 2026 indică faptul că venitul mediu al unui cetățean român a ajuns la nivelul de 4.222 lei lunar. Această sumă reflectă o evoluție constantă a resurselor financiare disponibile, în contextul unor schimbări structurale ale compoziției veniturilor. Analiza indică o creștere a veniturilor pe gospodărie, care s-a ridicat la 10.204 lei, înregistrând un avans de 15,7% față de aceeași perioadă a anului precedent și o creștere de 3,9% comparativ cu trimestrul anterior.
În ceea ce privește structura veniturilor, veniturile bănești pe o persoană s-au înregistrat la 4.033 lei, în timp ce veniturile în natură au fost echivalate cu 189 lei. Un aspect demografic relevant care influențează aceste cifre este scăderea numărului de persoane pe familie, care a ajuns la 2,42 persoane în anul curent, de la 2,51 în T2 2024. Această evoluție explică motivul pentru care creșterea veniturilor pe persoană pare mai accentuată decât cea raportată la nivelul întregii gospodării.
Analiza puterii de cumpărare relevă faptul că, după ajustarea cu inflația medie lunară de 10,66% consemnată în T2 2026, există o creștere surprinzătoare de 1,4% a puterii de cumpărare a sumelor în bani pe persoană. Avansul total în bani de 12,2% s-a situat peste media celor trei inflații anuale care au depășit pragul de 10% în perioada aprilie – iunie 2026. Totuși, dacă se ia în calcul venitul total pe persoană, diminuarea este considerată marginală, fiind de doar -0,2%.
Din punct de vedere al componentelor veniturilor, salariile au ocupat o pondere tot mai mare, crescând de la 66,6% în T2 2023 la 72,1% în T2 2026. În același timp, importanța veniturilor din prestații sociale a rămas sub pragul de 20%, înregistrând o valoare de 19,6%, cea mai mare de la anul 2024 încoace. Pe de altă parte, veniturile în natură au scăzut la un nivel de 4,5%, reprezentând cel mai scăzut nivel istoric, iar veniturile din activități independente au coborât la 1,3%.
În ceea ce privește cheltuielile, ponderea alocată locuinței și utilităților a crescut la 16,5%, fiind cea mai mare valoare din perioada analizată, după liberalizarea tarifelor la energia electrică. În schimb, cheltuielile pentru produse alimentare au scăzut la 37,2%, marcând cea mai redusă pondere din ultimii opt ani. Alte segmente de cheltuieli au arătat scăderi, precum îmbrăcămintea și încălțămintea (7,9%), transportul (7,6%), mobilierul (7,1%) și sectorul HoReCa (2,3%), în timp ce bugetul pentru sănătate a continuat o traiectorie de creștere.
Evoluția veniturilor reale în expresie bănească a avut un ritm de creștere pe contrasens cu dezvoltarea economiei, care a înregistrat un recesiune de -0,7% în prima jumătate a anului curent. Această discrepanță ar putea influența cursul de schimb euro-leu, alături de alte variabile precum deficitele bugetar și de cont curent. Contextul economic este marcat de prognoze de recesiune pentru anul 2026, conform unor estimări recente care indică o revenire mai lentă a economiei în perioada următoare.