Agenția S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României, un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării. România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar o decizie negativă ar putea coborî bonitatea statului în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Acest scenariu ar putea impune costuri de finanțare mult mai mari pentru bugetul de stat.
Reducerea deficitului bugetar reprezintă principalul argument în favoarea menținerii ratingului actual. În primele opt luni ale anului, deficitul a coborât la 59,42 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 2,89% din PIB, comparativ cu 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,4%, adică aproximativ 48 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, reprezentând un avans de circa 21 de miliarde de lei.
Totuși, experții avertizează asupra durabilității acestor ajustări fiscale. Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază că S&P este cea mai urmărită agenție de rating datorită cotei sale mari de piață, însă profesorul Cristian Păun avertizează că corecția s-a bazat pe creșterea taxelor, precum majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, și nu pe o reducere reală a cheltuielilor. O economie aproape stagnantă și scăderea producției industriale reprezintă riscuri suplimentare pentru sustenabilitatea bugetului.
Instabilitatea politică și costurile cu serviciul datoriei adaugă presiune pe indicatorii macroeconomici. Respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, care a primit doar 182 de voturi din cele 233 necesare, prelungă criza politică exact înainte de verdictul agenției. În paralel, cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, înregistrând o creștere de 26,7% față de anul trecut, crescând de peste șase ori mai rapid decât cheltuielile totale.
Dezechilibrele externe și scăderea investițiilor străine pot accentua riscurile de recesiune. Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut cu aproximativ 77%, de la 4,915 miliarde de euro în 2025 la 1,127 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2026. În același timp, deficitul de cont curent a crescut la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni, de la 15,71 miliarde de euro în perioada similară din 2025, indicând o dependență continuă de finanțarea externă.
În contextul evaluărilor de rating, România a fost menținută în categoria recomandată investițiilor atât de Fitch, cât și de Moody’s în timpul verii anului, deși ambele agenții au păstrat o perspectivă negativă. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care realizează o evaluare a bonității României în acest an, decizia sa fiind extrem de importantă pentru investitorii care urmăresc indicatorii de risc suveran.