Datele furnizate de Eurostat pentru anul 2025 evidențiază un nivel ridicat de vulnerabilitate financiară în România, indicând faptul că 37,8% din populație nu își permite acoperirea unei cheltuieli financiare neprevăzute. Acest indicator plasează țara pe poziția a cincea la nivelul Uniunii Europene, într-un clasament al fragilității economice la nivel de gospodării. România se află astfel într-un grup de state cu dificultăți semnificative de gestionare a surselor de venit în fața unor evenimente neplanificate.
În ceea ce privește ierarhia europeană a vulnerabilității, Grecia conduce acest segment, cu peste jumătate din populație, respectiv 50,5%, care se confruntă cu această problemă. Urmează Letonia, cu un procent de 43,7%, Bulgaria, unde situația afectează 42,4% din cetățeni, și Lituania, care înregistrează un nivel de 41,1% conform datelor provizorii. România, deși aflată în top, prezintă o evoluție pozitivă față de perioadele anterioare de raportare, când indicatorul era mult mai critic.
Comparativ cu datele din anii trecuți, nivelul de 37,8% reprezintă o îmbunătățire vizibilă față de anul 2019, când ponderea populației vulnerabile era de 44%. În anul 2024, indicatorul Eurostat menținea țara în grupul statelor critice, cu un prag care depășea pragul de 40%. Această tendință de scădere a vulnerabilității în România contrastează cu media europeană actuală, care a coborât la 29,2%, reflectând o redresare macroeconomică treptată la nivelul întregului continent.
Raportul Eurostat privind calitatea vieții subliniază o structură atipică a datoriilor în România, marcată de un nivel extrem de scăzut al restanțelor la creditele ipotecare sau chirii, de doar 0,4%. Această cifră este explicată de faptul că doar 1,5% din populația țării deține o ipotecă activă, spre deosebire de Țările de Jos, unde rata persoanelor cu credite ipotecare este de 58,1%. În România, problema financiară nu este legată de ratele la locuințe, ci de capacitatea de plată pentru cheltuielile de bază.
Analiza detaliată arată că 15,3% dintre români înregistrează întârzieri cronice la plata facturilor la utilități și a cumpărăturilor achitate în rate. Acest procent este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la doar 9,2%. Documentul oficial subliniază că marea majoritate a restanțelor raportate în România sunt generate direct de imposibilitatea achitării facturilor curente necesare pentru întreținerea locuinței, ceea ce indică o presiune financiară directă asupra bugetelor de consum.
Evoluția indicatorilor Eurostat arată că, după vârful negativ de 40% înregistrat în anul 2012 în urma crizei financiare globale, ponderea europeană a scăzut constant până la 30,8% în 2019. Perioada pandemiei a provocat o creștere temporară a vulnerabilității la 32,5%, urmată de o stabilizare la 30% în anul 2024, înainte de scăderea observată în prezent în cadrul Uniunii Europene.