România se confruntă cu o pondere redusă a companiilor care desfășoară activități de inovare în comparație cu restul Uniunii Europene. Conform datelor Eurostat, raportate de PwC România, doar 8,8% dintre companiile din țară erau active în procese de inovare în anul 2022. Această cifră este mult sub media europeană de 51,4%, fiind sub nivelul raportat de Bulgaria, care depășește 26%, sau de Ungaria, Polonia și Slovacia, unde ponderea este de peste 30%.
Pe lângă activitatea privată, și investițiile publice în cercetare și dezvoltare au înregistrat o scădere semnificativă în perioada recentă. Alocările bugetare pentru acest sector au reprezentat doar 0,09% din PIB în 2025, o diminuare față de nivelul de 0,28% din PIB înregistrat în 2016. Situația contrastează cu evoluția din Polonia, unde investițiile publice în acest domeniu au crescut de la 0,33% la 0,47% din PIB în aceeași perioadă de timp.
Pentru a încuraja dezvoltarea, companiile care investesc în cercetare-dezvoltare pot utiliza diverse instrumente fiscale, precum deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile. Începând cu anul 2026, va deveni disponibil și un credit fiscal de 10% din aceste cheltuieli, sub anumite condiții. De asemenea, firmele pot beneficia de amortizarea super-accelerată pentru active noi achiziționate în 2026, inclusiv pentru echipamente de laborator, linii-pilot sau infrastructură tehnologică.
Un instrument major de finanțare este programul TechUp România, aprobat de Guvern pentru perioada 2026–2032, având un buget total de 5,3 miliarde de lei. Acesta finanțează proiecte cu valori cuprinse între 5 milioane și 50 de milioane de lei, care combină cercetarea cu investițiile în producție. Domeniile vizate includ inteligența artificială, microelectronica, biotehnologia, agri-tech, energia verde, mobilitatea, materialele avansate, Industria 4.0 și securitatea cibernetică.
Andreea Mitiriță, Partener PwC România, subliniază că investițiile în cercetare și dezvoltare au devenit o condiție esențială pentru competitivitate. Pentru a accesa facilitățile menționate, companiile trebuie să definească proiectele în avans și să delimiteze clar activitățile de cercetare de cele de producție. Este necesară monitorizarea separată a cheltuielilor și a resurselor, luând în calcul regulile privind ajutorul de stat, proprietatea intelectuală și contribuția proprie în cadrul programelor publice.
Evoluția indicatorilor de cercetare și dezvoltare este strâns legată de capacitatea economiilor de a trece de la modele bazate pe consum la modele bazate pe valoare adăugată prin tehnologie. În contextul european, diferențele de alocare a bugetelor pentru R&D între statele membre pot influența direct rata de digitalizare și productivitatea generală a forței de muncă, determinând viteza de adoptare a noilor tehnologii în sectorul industrial.