Investițiile anuale la nivel global în centrele de date, infrastructura esențială pentru sistemele de inteligență artificială, vor experimenta o creștere masivă în următorii ani. Conform studiului PwC Global Data Centre Outlook, fluxurile de capital vor crește de la o estimare de 560 de miliarde de dolari în 2025 la peste 800 de miliarde de dolari în 2026. Până în anul 2030, aceste investiții vor ajunge la pragul de 1,1 trilioane de dolari, urmând ca până în 2050 să atingă 1,8 trilioane de dolari anual.
Această expansiune reprezintă, conform analizei, cel mai important ciclu de investiții în infrastructură din istorie. Gabriel Voicilă, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri al PwC România, subliniază că această evoluție va depăși ca amploare investițiile consacrate în dezvoltarea căilor ferate, a rețelelor electrice sau a rețelelor de internet. Pe termen lung, PwC estimează costurile totale de dezvoltare la nivel global între 31,6 și 50 de trilioane de dolari în perioada 2026-2050.
Structura acestor cheltuieli este dominată de echipamente, nu de construcții. În prezent, construcțiile reprezintă doar aproximativ 30% din costurile totale, restul de 70% fiind direcționat către servere, sisteme de stocare, echipamente de rețea și procesoare (CPU și GPU). Pe măsură ce ciclul avansează, ponderea echipamentelor va crește semnificativ, estimându-se că acestea vor reprezenta 93% din totalul investițiilor spre finalul perioadei de dezvoltare.
La nivel regional, Europa va atrage investiții estimate la 5,6 trilioane de dolari între 2026 și 2050, reprezentând circa 18% din totalul global. Costurile anuale în Europa vor crește de la 94 de miliarde de dolari în 2025 la peste 230 de miliarde de dolari la finalul acestui deceniu. Germania, Marea Britanie și Spania sunt identificate ca principale destinații, în timp ce la nivel regional, Polonia este principala destinație cu investiții estimate de 10 miliarde de euro până în 2030.
În România, proiectul Black Sea AI Gigafactory, coordonat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, este estimat la peste 4 miliarde de euro. Deși atrage interes internațional, proiectul riscă să rămână în urma celor europene din cauza întârzierilor administrative. Gabriel Voicilă menționează că echilibrarea sistemului energetic este o provocare majoră, deoarece centrele de date necesită alimentare stabilă cu energie electrică la costuri previzibile pentru a funcționa eficient.
Dezvoltarea acestor facilitate tehnologice depinde critic de accesul la energie electrică ieftină și fiabilă, factor care va determina locația și viteza de construcție. Pe lângă energie, harta investițiilor va fi modelată de latență, conectivitate, securitatea datelor, accesul la chip-uri performante și stabilitatea politică. Comisia Europeană susține acest proces prin un program de finanțare pentru șapte centre de tip AI Gigafactory, cu o mobilizare de 30 de miliarde de euro.