Evenimentele INNOPRO 2026 și Târgul Internațional INDAGRA 2026 au marcat o integrare strategică a tehnologiilor digitale în sectorul agrifood. În perioada 29-30 Octombrie 2026, Bucureștiul a găzduit aceste sesiuni care au pus accent pe aplicabilitatea inteligenței artificiale direct în teren. Prin parteneriatul dintre Summitul INNOPRO 2026 și Asociația INTER-BIO, s-a urmărit transformarea practicilor agricole într-un model de afaceri competitiv și debirocratizat la nivel internațional.
Modelul arhitectural Hub & Spoke, dezvoltat de Wallachia eHub, a fost prezentat ca o soluție pentru unificarea deciziilor strategice cu implementarea tehnologiilor pe câmp. Prof. univ. dr. Costin Lianu, Președinte Wallachia eHUB (WEH) și președinte Inter-Bio, a subliniat că digitalizarea nu mai poate fi tratată în silozuri administrative. Obiectivul este utilizarea forței tehnice a Wallachia eHub și a EDIH-urilor pentru a crea branduri organice premium, certificate și sigure pe piața globală.
În cadrul workshop-urilor tehnice, experții au avertizat fermierii să nu utilizeze modele lingvistice publice, precum ChatGPT sau Claude, pentru analiza datelor de cultură, din cauza riscului de interpretări eronate. Pentru a evita costurile mari de licențiere, s-a recomandat adoptarea modelului SaaS, cu un cost estimat de 300-400 de euro pe an pentru o exploatație medie. De asemenea, s-a sfătuit evitarea investițiilor premature în roboți umanoizi, având nevoie de minimum 2 ani pentru maturizarea lor comercială.
Tehnologia de monitorizare prin sateliți Sentinel-2 oferă date spectrale esențiale, utilizate și de APIA pentru verificarea automată a parcelelor. Deciziile operative sunt bazate pe patru indici agronomici vitali: NDVI, NDRE, MSAVI și NDMI. Utilizarea acestor instrumente, combinată cu simulări Monte Carlo și modele lingvistice mici (SLM), a demonstrat rezultate concrete pe un holding de 23.000 de hectare, incluzând o creștere de 10% a ratei de rotație a culturilor în 9 luni.
Proiectul SEEDS / CEADS propune un spațiu comun de date care respectă suveranitatea fermierilor prin stocarea locală a informațiilor. Spre deosebire de modelele centralizate din SUA sau China, acest sistem funcționează ca un catalog descentralizat de metadate. O aplicație pilot din România permite certificarea automatizată în agricultura organică, unificând fluxurile de date între fermieri, APIA și organismele de certificare prin utilizarea indicatorilor validați de algoritmi AI.
Contextul climatic impune o adoptare rapidă a acestor tehnologii, având în vedere că anul 2024 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor din România. Perioada 2012-2025 reprezintă cea mai caldă fereastră de 14 ani din istorie, în condiții de secetă pedologică severă. Pentru a facilita tranziția, arhitectura europeană oferă un parcurs în patru pași: testare prin EDIH, validare în condiții reale, scalare prin supercomputere și accesul la finanțări pe Piața Unică Europeană.